Video Staţiunea vedetă de pe litoral ajunge o ruină pustie. Nisipul fin a dispărut, iar intrarea în mare e periculoasă

Lărgirea plajelor din Constanţa a transformat litoralul românesc într-o mare de nisip. Specialiştii de la Apele Române s-au trezit în fața unor lucrări care nu îi mulțumesc nici măcar pe ei, așa că proiectul a ajuns să aibă mai multe consecinţe negative decât beneficii, spune unul dintre cei care s-au ocupat de studiul iniţial. "Conceptul este unul de intervenţii hard, neprietenoase cu natura", a declarat Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie.

A fost nevoie de lucrări la diguri pentru a menţine nisipul pe plajă. Dar asta a dus la pierderea circulaţiei apei, spun specialiștii. Înainte de procesul de înnisipare, din Constanţa, aici era limita digului de Sud de pe această plajă. Încă se mai văd unele pietre ale vechiului dig. Pe atunci, între acest punct şi digul de larg, era o distanţă de peste 370 de metri. Practic, o mare de apă între cele două construcţii. Asta se întâmpla, ultima dată, în vara lui 2014. 

În 2015 au început lucrările de extindere a plajelor

Vezi și

În 2015, când au început lucrările de extindere a plajelor, au fost construite diguri de mal şi de larg noi. Mai lungi şi mult mai apropiate între ele. Astfel, între digul de Nord şi cel de larg se creează acum un efect de pâlnie, un loc care atrage şi strânge poluanţi, hidrocarburi sau diverse tipuri de reziduuri. Pe partea cealaltă, aceste depuneri, în loc să traverseze golful artificial şi să iasă prin Sud, cum se întâmpla în urmă cu zece ani, se lovesc de dig şi rămân acolo.

Lucru care s-a întâmplat chiar ieri, când pleava de la cereale, reziduri purtate de vânt din port, a speriat pescarii şi turiştii. "Nu am primit încă concluziile specialiştilor la care vă referiţi dumneavoastră, însă, fără îndoială, pe măsura ce vom avea suficiente informaţii, vom putea lua şi măsuri dacă situaţia o impune", a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului. 

Dragarea nisipului din mare a creat şi diferenţe de nivel

În plus, dragarea nisipului din mare a creat şi diferenţe de nivel. Plaja din Mamaia este acum la aproape 3 metri faţă de linia mării, iar coborârea este abruptă. Chiar din primii metri de apă, ne lovim de curenţi cu viteze uriaşe. "Când ai valuri, de exemplu de un metru, un metru şi jumătate, atunci ai energie în sistem şi se formează diferiţi curenţi dintre care sunt periculoşi cei orientaţi către larg, numiţi curenţii RIP", adaugă Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie.

Întrebat dacă vom mai avea vreodată la Mamaia intrarea lină în apă, Adrian Bîlbă, doctor în ştiinţe, spune că acest lucru nu se poate întâmpla natural. "Dacă aşteptăm să se întâmple acest lucru natural, ei bine avem mult şi bine de aşteptat, că e o diferenţă mult prea mare. După părerea mea trebuie să intervenim. Să renunţăm la această cantitate, care a fost plătită, recepţionată în caietul de sarcini şi să o împingem în larg, să creăm o pantă cât mai naturală", precizează Adrian Bîlbă, doctor în ştiinţe. 

Studiul a fost cerut de Apele Române încă din 2008 şi analizat de trei instituţii din domeniu. Şapte ani mai târziu, concluziile experţilor au fost ignorate, spun specialiştii care nu au mai făcut parte din proiect. "În momentul de faţă sunt cam 250 de metri, azi. Pentru că astea au fost rezultatele modelării. În cei 50 de ani, durata de viaţă a proiectului propusă, tot acest profil se va echilibra", a declarat Nicușor Buzgaru, manager proiect înnisipare. 

Nepoţii noştri se vor putea bucura de plajele de altădată

Adică, în jumătate de secol, copiii copiilor noştri se vor putea bucura de plajele de altădată în Mamaia şi Constanţa. "Ne putem uita în fotografiile din anii 60, 70. Plajele arătau foarte bine şi aveau lăţimi cuprinse în medie între 50 şi 80 de metri. Erau plaje superbe, cu nisip fin şi cu profil ideal", spune Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie.

Nisipul fin e şi el istorie de mult. S-ar fi putut draga nisip din Dunăre, susţin experţii. Sectoarele Zimnicea, Giurgiu sau Călăraşi, unde au fost probleme majore de navigaţie din cauza adâncimilor foarte mici, au nevoie continuu de săpături pentru circulaţia navelor. Promisiunile curg în continuare. "Mitul propagat de unele autorităţi că în timp acest nisip va deveni mai bun este fals. Nu poate deveni mai bun", adaugă Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie.

O soluţie de compromis ar fi utilajele de mărunţire a scoicilor

Asta pentru că, nisipul adus din larg a venit cu tot cu pietre, imposibil de sfărâmat. O soluţie de compromis ar fi utilajele de mărunţire a scoicilor, dar sunt scumpe, greu de găsit și se distrug repede, spun autorităţile. "Reprezentanţii Apelor Române sunt cei care au asigurat monitorizarea acelor lucrări, recepţia acelor lucrări şi plata lor", explică Mircea Fechet, ministrul Mediului.

"Unii agenţi economici au reuşit să-şi ia ei pentru zona lor, cât au, 3.000 de metri, să-şi cumpere utilaj. Unii care se respectă, au făcut-o", adaugă Hristu Uzun, director ABADL. "Au doi metri de nisip şi vor să-l facem noi fin? Pentru doi ani de contract cât ai, nu ai cum să investeşti", mărturiseşte Mitică Sponta, operator plajă. 

Concluzia tristă e una singură. "Staţiunea Mamaia este deja... Compromisă, nu mă feresc de termenul acesta", spune Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie. "Acele neconformităţi vor fi remeditate de constructor pe cheltuială proprie dacă ele reprezintă o încălcare a condiţiilor din caietul de sarcini", spune Mircea Fechet, ministrul Mediului.

Calitatea nisipului, însă, nu este prevăzută în caietul de sarcini. Iar rezultatul este că Mamaia, o staţiune râvnită chiar şi de turiştii străini în trecut, a devenit un loc în care am ajuns să ne facem vacanţele de compromis. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰