Exclusiv "Verzi" de sărăcie. România poluează cel mai puțin din Uniunea Europeană pentru că nu mai are cu ce, după prăbușirea industriei comuniste

Klaus Iohannis, președintele României: Din 1989 până în 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale României au scăzut cu 64%. Avem una dintre cele mai scăzute rate de emisii pe cap de locuitor din Uniunea Europeană.

Doar că lauda preşedintelui ascunde o realitate jenantă. Suntem printre cei mai curaţi europeni, pentru că suntem extrem de săraci. 

Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie: Industria grea a căzut aproape complet. Nu prea mai avem poluatori.  În afara de zona petrochimică şi zona de îngrășăminte nu cred că mai iese fum pe coş pe undeva.

Cele mai avansate economii ale Uniunii Europene poluează cel mai mult

Aproape jumătate din emisiile blocului comunitar sunt generate de ţări cu un nivel ridicat de trai: Germania, Italia și Franța. La noi, "înverzirea economiei" a fost rezultatul distrugerii celor mai mari uzine comuniste. 

Lucia Cujbă, reporter Observator: Uzina IMGB a rezistat 30 de ani în capitalism. În 2020 a fost închisă, iar acum a ajuns teren pentru mega afaceri imobiliare. Pe cele 54 de hectare se vor construi blocuri, clădiri de birouri, dar şi spaţii comerciale.

Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie: Ne-a prins Revoluția cu tehnologia anilor '70. Industria grea nu cred că va mai suferi o revenire a perioadei dinainte de '90. De la metal, la pompe, la echipamente, motoare principale, motoare auxiliare, radionavigaţie. Totul se importă. Nu se face nimic în România. 

Sectorul privat, cu capital majoritar străin, controlează acum industria, de la producţia de autoturisme până la cea de alimente

Față de 1990, ajutată şi de inflaţie, producția s-a triplat ca valoare. A fost şi o resetare economică. În loc de mineri şi sudori au apărut IT-işti, curieri şi agenţi de pază. 

Răzvan Nicolescu, expert în energie: În ultimii 15 ani, aproape ne-am dublat produsul intern brut, scăzând emisiile cu 60 la sută. Suntem în top cinci mondial.

Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie: Un cel puțin 30 la sută din cifra de afaceri este realizat de industrii în România. Media europeană, undeva la 17 la sută. 

Noile industrii par mai "verzi", dar fostul şef al Gărzii de Mediu susţine că raportările oficiale sunt mincinoase. 

Fostul șef al Gărzii de Mediu susține că se fac raportări privind poluarea "ca pe vremea lui Ceauşescu"

Octavian Berceanu, fost şef al Gărzii de Mediu: S-a redus această industrie grea, dar în continuare nu avem sisteme performante care să monitorizeze emisiile de gaze în contextul noilor industrii, a ceea ce emite fiecare agent economic. Ei contactează companii private care fac aceste măsurători, dar cel care dă banul pune şi muzica. Facem raportări ca pe vremea lui Ceauşescu.

Partea bună este că România rămâne ţara din Europa Centrală şi de Est cu cea mai mare pondere a energiei regenerabile - aproape un sfert din total. 

Virgil Popescu, ministrul demis al Energiei: În jur de 65% din energia electrică produsă în România este cu emisii zero de carbon, acolo intrând şi energia nucleară. Restul se împarte jumătate, jumătate - gaz natural cu cărbune, 17,5 cu 17,5, adică 35 la sută. 

Tranziţia spre "verde" a fost forţată, iar România are marjă de negociere

Renunţarea bruscă la energia din surse tradiţionale a provocat un deficit pe care îl acoperim din importuri. Evident, la preţuri mai mari. 

Răzvan Nicolescu, expert în energie: Dacă vom face o tranziţie dureroasă, atunci tranziţia va fi un eşec. Pentru că, la un moment dat, presiunea populară va fi atât de mare încât tranziţia se va opri.

Experţii spun că, pe fondul scumpirii energiei, ar trebui să renegociem cu Uniunea Europeană, astfel încât să plătim mai puţin pentru trecerea la energie verde.

Răzvan Nicolescu, expert în energie: Noi putem să mergem la nivel internațional să ne uităm în ochii americanilor,  europenilor, chinezilor, rușilor. Stăm mai bine ca ei.

Obiectivul Uniunii Europene este scăderea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu nivelul din 1990. O țintă care ar trebui atinsă până în 2030.  

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰