Serhii K., unul dintre ucrainenii suspectaţi că au sabotat gazoductul Nord Stream în 2022, arestat în Italia
Un ucrainean suspectat că ar fi unul dintre coordonatorii comandoului care a sabotat în 2022 gazoductul rus Nord Stream, în Marea Baltică, a fost arestat joi în Italia, a anunţat parchetul federal german. Arestul are loc la aproape trei ani de la incident, scrie AFP, citat de News.ro.
Aceasta este prima arestare în dosarul misterios, extrem de sensibil din cauza războiului din Ucraina, care a fost atacată în februarie 2022 de către Rusia.
Într-un comunicat difuzat joi, parchetul federal german, specializat în dosare de terorism, a anunţat că "a pus să se procedeze la arestarea, în baza unui mandat european de arestare, a unui cetăţean ucrainean, Serhii K., de către poliţia italiană, în provincia Rimini (Italia)".
"Serhii K. făcea parte dintr-un grup de persoane care, în septembrie 2022, au plasat explozivi pe gazoductele 'Nord Stream 1' şi 'Nord Stream 2' în apropierea Insulei (daneze) Bornholm", au anunţat autorităţile.
El este "aparent unul dintre cordonatorii operaţiunii" de sabotare a gazoductului, precizează parchetul german.
Pentru moment, la Berlin a reacţionat doar ministrul german al Justiţiei, Stefanie Hubig, lăudând un "succes foarte impresionant" al parchetului.
Kievul, Moscova şi Washingtonul au dezminţit acuzaţiile
La 26 septembrie 2022, patru scurgeri uriaşe de gaze naturale, precedate de explozii submarine, au avut loc, la un interval de câteva ore, la Nord Stream 1 şi 2, conducte care leagă Rusia şi Germania şi transportă cea mai mare parte a gazelor naturale ruseşti către Europa.
La acea vreme, Moscova a încetat să livreze gaze naturale prin Nord Stream 1, din cauza încleştării cu ţările europene, aliatele Kievului. Nord Stream 2, mărul discordiei între Berlin şi Washington de ani de zile, nu a fost niciodată dat în folosinţă.
După sabotare, anchete judiciare au fost lansate separat de către Germania, Suedia şi Danemarca. Aceste anchete au fost închise în ambele ţări scandinave, în 2024.
Au fost evocate numeroase piste care au avut mereu pe fundal ipoteza unui stat care a ordonat operaţiunea. Atât Ucraina, cât şi Rusia sau Statele Unite au dezminţit mereu orice implicare.
În comunicatul de joi, parchetul federal german afirmă că Serhii K. şi complicii săi "au folosit un velier (...) cu care au plecat din Rostock", un port german la Marea Baltică.
Mandate de arestare pentru trei ucraineni, printre care şi un scafandru profesionist
"Velierul a fost închiriat de la o întreprindere germană, cu ajutorul unor false documente de identitate şi cu ajutorul unor intermediari. [...] Explozivii au fost detonaţi la 26 septembrie 2022. Exploziile au avariat grav cele două gazoducte", continuă parchetul.
După ce va fi transferat de către autorităţile italiene în Germania, suspectul ucrainean urmează să se înfăţişeze în faţa unui judecător al Curţii federale germane de Justiţie.
În urmă cu un an, mai multe publicaţii germane, inclusiv televiziunea publică ARD şi ziarele Die Zeit şi Süddeutsche Zeitung, dezvăluiau că ancheta se orienta către o pistă ucraineană, iar justiţia germană a emis un mandat de arestare a unui scafandru profesionist, suspectat de faptul că este implicat în sabotare, împreună cu alţi doi ucraineni.
Acest scafandru, desemnat ca fiind Volodimir Z. de către presa germană, locuia în Plonia, dar a reuşit să fugă în Ucraina înainte să fie arestat.
La o zi după dezvăluirile presei germane, The Wall Street Journal (WSJ) dezvăluia la rândul său că fostul şef al Statului Major ucrainean Valeri Zalujni a supervizat planul aruncării în aer a gazoductelor.
”Prostii absolute”, dezminţea preşedinţia ucraineană la 15 august 2024.
Moscova considera însă ”clar”, patru zile mai târziu, că operaţiunea a fost ordonată de către Washington.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
