Adevărul din spatele poveştilor cu Baba Vanga: "Se ocupa de sănătatea oamenilor, nu de cataclisme care urmau"
Întreabă orice bulgar mai în vârstă despre Baba Vanga și pregătește-te. Nu vei primi un rezumat Wikipedia. Vei primi o poveste. Povestea lor, sau a mamei lor, sau a verișoarei vecinului lor, care a călătorit patru ore cu un autobuz zdrăngănit din era comunistă pentru a ajunge într-un orășel numit Petrich, a așteptat la coadă două zile și s-a întors acasă cu ceva ce nu a putut explica exact.
Asta era cu adevărat Baba Vanga, înainte ca internetul să o transforme într-o mașină de clickbait, relatează Novinite.
The Guardian a scris recent despre ea, explorând cum numele ei a fost deturnat de propagandă și clickbait. Nu greșesc. Dar este mai mult decât atât.
Vangeliya Pandeva Gushterova s-a născut în 1911 în ceea ce este astăzi Macedonia de Nord, pe atunci încă parte a Imperiului Otoman. În adolescență, o tornadă ar fi aruncat-o peste un câmp, iar când a fost găsită, avea ochii plini de nisip și resturi. Familia ei nu și-a permis un tratament medical complet. Treptat, a orbit. Ceea ce a pierdut din vedere, spune povestea, a câștigat în altceva.
S-a stabilit în Petrich, un oraș liniștit ascuns lângă munții Belasica din sud-vestul Bulgariei. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, oamenii au început să vină la ea cu o întrebare simplă și disperată: este fiul meu în viață? Se întoarce soțul meu de pe front? Vestea s-a răspândit așa cum se întâmplă în comunitățile mici: în liniște, persistent și cu convingere absolută.
Până în anii 1960, cozile nu mai erau mici. Se întindeau zile întregi.
Aici lucrurile devin interesante, pentru că guvernul comunist bulgar, care este oficial ateu și oficial ostil misticismului, nu a închis-o. Au studiat-o. Statul a angajat-o, i-a dat secretare și i-a atribuit un sistem formal pentru gestionarea avalanșei de vizitatori. Academicienii au susținut că rata ei de acuratețe era undeva în jur de 70-80%, o cifră contestată de oamenii de știință sceptici de la acea vreme, care numeau întregul fenomen o "psihoză de masă". Statul a finanțat cercetarea în orice caz. A apărut la televizor. A devenit, în liniște și oficial, o enigmă aprobată de stat.
Oamenii au venit din România, Grecia, Rusia, din toată Europa de Est. Se pare că Leonid Brejnev a vizitat-o. Scrisorile au sosit cu miile. Și totuși, dacă îl întrebi pe Ivan Dramov de la Fundația Baba Vanga (organizația pe care ea însăși a prezidat-o înainte de moartea sa, în 1996), ce le-a spus de fapt oamenilor, răspunsul este surprinzător de obișnuit. Le-a spus la ce medic să meargă. Le-a spus ce era în neregulă cu sănătatea lor. A vorbit despre soarta personală, problemele familiale, lucruri care contau pentru persoana care stătea în fața ei. Nu despre războaie mondiale. Nu despre invazii extraterestre.
"Se ocupa în principal de problemele de sănătate ale oamenilor", a spus Dramov, "nu de cataclismele care urmau să se producă în lume".
Dar iată care este chestia cu memoria, în special memoria colectivă învăluită în decenii de dor și nostalgie. Pentru generația care a trăit Bulgaria comunistă, Vanga nu este o figură istorică. Este personală. Este femeia care i-a spus bunicii tale că nodulul nu era un motiv de îngrijorare, sau l-a avertizat pe unchiul tău să nu accepte o anumită slujbă, sau a descris chipul unei rude decedate cu o precizie tulburătoare. Adevărate sau amplificate de-a lungul timpului, aceste povești sunt transmise mai departe cu greutatea experienței trăite. În acest sens, ea rămâne complet reală.
Și a fost reală. Nu există nicio dispută serioasă că Vangelia Gușterova a existat, că sute de mii de oameni au vizitat-o și că mulți dintre ei au plecat crezând că s-a întâmplat ceva cu adevărat inexplicabil. Ceea ce este contestat cu înverșunare de cercetătorii, jurnaliștii și chiar de fundația care îi poartă numele este aproape tot ce se spune despre ea online astăzi.
Nu au fost făcute înregistrări în timpul vieții sale. Nu a lăsat profeții scrise. Această tăcere a devenit o invitație deschisă. Un scriitor rus pe nume Valentin Sidorov a susținut că a vizitat-o în anii 1970 și a publicat relatări despre întâlniri în care Vanga ar fi prezis dominația viitoare a Rusiei asupra Occidentului. Nu există transcrieri. Nicio înregistrare. Doar cuvântul său, care a devenit un model pentru o întreagă industrie de profeții inventate.
Astăzi, predicțiile false ale lui Vanga circulă pe TikTok și, bineînțeles... în mass-media. Fiecare nouă criză geopolitică: un război, o pandemie, un dezastru natural - desigur, sosește pre-ambalată cu un citat Vanga pe care nimeni nu-l poate identifica cu o sursă reală. Cercetătorii de la Universitatea din Texas au documentat în 2024 cât de adânc a fost înrădăcinat numele ei în cultura politică rusă, folosit pentru a consolida narațiunile despre măreția națională și sentimentul anti-occidental.
Nu a prezis nimic din toate acestea. Probabil că nu a spus nimic.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰