Alegeri prezidențiale în Franța. Primele estimări: Emmanuel Macron, reales președinte cu 58% din voturi; Marine Le Pen, 42%

Emmanuel Macron a fost reales în funcţia de preşedinte al Franţei, el obţinând 58,2 la sută din totalul voturilor exprimate duminică, în turul doi al alegerilor prezidenţiale, arată estimările Ifop. Rivala lui Macron, Marine Le Pen, a obţinut 41,8 la sută din voturi.

Emmanuel Macron, în vârstă de 44 de ani, s-a clasat pe primul loc şi în turul întăi (27,85%), în timp ce Marine Le Pen, în vârstă de 53 de ani, s-a clasat în primul tur cu peste patru puncte procentuale (23,15%) în urma preşedintelui în exerciţiu.

În Franţa, Preşedintele Republicii este ales prin vot universal direct, într-un scrutin majoritar uninominal în două tururi, pentru un mandat de cinci ani reînnoit o singură dată.

Desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din Franţa LIVE UPDATE

UPDATE 23:30 Macron:  Acest vot mă obligă pentru anii care vin

Macron a sosit la Champs de Mars de mână cu soţia sa, Brigitte Macron, şi înconjurat de copii şi adolescenţi, în sunetele imnului Europei, “Odă bucuriei”.

“După cinci ani de transformare, de ore cu bucurii şi ore dificile, dar şi de crize excepţionale, astăzi, 24 aprilie 2022, o majoritate a ales să îmi arate încredere ca să fiu preşedintele ţării noastre în următorii cinci ani. Ştiu ce vă datorez. Ştiu şi că unii dintre compatrioţii noştri au votat astăzi pentru mine, nu pentru a-mi susţine ideile, ci pentru a le bloca pe cele ale extremei dreapta. Le mulţumesc. Acest vor mă obligă pentru anii care vin”, a spus Macron.

Emmanuel Macron a vorbit şi despre cei care s-au abţinut de la a vota şi cei care au votat pentru Marine Le Pen: “Tăcerea celor care s-au abţinut reprezintă un refuz de a alege şi trebuie să răspundem pentru asta. Mă gândesc şi la cei care au votat pentru Marine Le Pen, pentru că acum nu mai sunt candidatul unei tabere, ci preşedintele tuturor. Ştiu că numeroşi compatrioţi care au ales astăzi extrema dreaptă, furia şi nemulţumirile care i-au făcut să aleagă acel proiect, trebuie de asemenea să aibă un răspuns. Este responsabilitatea mea”.

UPDATE 22:30 Marine Le Pen l-a sunat pe Macron şi s-a recunoscut învinsă

Le Pen consideră că acest rezultat este ca „o victorie strălucitoare”. „Un mare vânt al libertăţii a fi putut să se înalţe peste ţară. Soarta a decis altceva la urne. Acest rezultat este mărturia unei mari neîncrederi a poporului francez faţă de ei. Nu am niciun resentiment”, a afirmat ea.

Marine Le Pen a precizat că îşi va continua „angajamentul faţă de Franţa şi francezi”. „Nu îi voi anbandona niciodată pe francezi. Lansăm marea bătălie electorală a legislativelor. Voi duce această bătălie alături de Jordan Bardella”, a adăugat Le Pen.

UPDATE 22:00 Charles Michel şi Ursula von der Leyen îl felicită pe Macron

“Un bravo călduros, dragă Emmanuel Macron. În această perioadă tulbure, avem nevoie de o Europă solidă şi de o Franţă total implicată pentru o Uniune Europeană mai suverană şi mai strategică. Putem să contăm pe Franţa încă 5 ani”, a notat Charles Michel pe Twitter.

“Dragă Emmanuel Macron, felicitările mele pentru realegerea la preşedinţia Republicii. Mă bucur că pot continua excelenta noastră cooperare. Împreună vom face ca Franţa şi Europa să progreseze”, a scris şi Von der Leyen.

UPDATE 21:30 Președintele Iohannis l-a felicitat pe Emmanuel Macron pentru realegerea în funcție

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a felicitat pe omologul său francez, Emmanuel Macron, cu prilejul realegerii în funcție: "Mă bucur să lucrăm în continuare pentru consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, pentru construirea unei Europe puternice, solidare și o cooperare sporită pe Flancul Estic al NATO", a transmis Iohannis, pe Twitter.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

UPDATE 21:05 Emmanuel Macron, ales președinte pentru un nou mandat, potrivit estimărilor inițiale

Preşedintele în funcţie al Franţei, Emmanuel Macron, se clasează pe primul loc în scrutinul prezidenţal din Franţa, potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne.

Astfel, președintele în exercițiu, Emmanuel Macron, a obținut conform proiecțiilor bazate pe numărătoarea parțială a voturilor 58,2% din voturi, în timp ce Le Pen a înregistrat 41,58%, transmite. Rezultatele finale și oficiale vor fi anunțate miercuri. 

UPDATE 18:25 Prezență mai scăzută la vot în Franța cu trei ore înainte de final 

Noi cifre privind prezența la vot au fost publicate duminică în Franța, unde este ales președintele. Mai sunt trei ore până la sfârșitul zilei de votare. Prezența la vot a fost de 63,23% la ora 17:00 (15:00 GMT), scrie BBC.

O astfel de cifră de participare scăzută nu a mai fost înregistrată în această etapă din 1969, relatează BFMTV. De asemenea, este mai mică decât cea înregistrată în urmă cu două săptămâni, la aceeași oră, în primul tur al alegerilor din 10 aprilie, când prezența la vot a fost de aproximativ 65%, precizează BFM.

În urmă cu cinci ani a fost de 65,3% la această oră.

UPDATE 17:00 Le Libre: Le Pen obţine o victorie în teritoriile de peste mări; Macron în Polinezia franceză şi în Americi

Candidata Partidului Rassemblement National (RN, extremă dreapta) obţine 69,60% dintre voturile exprimate (92 106 de voturi), iar Emmanuel Macron 30,40% (40 229 de voturi) în Giadelupa, unde rata prezenţei la urme a fost de 47,18%.

În Martinica, reprezentanta extremei drepte obţine 60,87% dintre voturi, iar preşedintele francez în exerciţiu 39,13%. În acest departament, prezenţa la vot a fost de 45,45%.

În Giyana, Marine Le Pen obţine 60,70% (21 734 de voturi), iar candidatul La République En Marche (LREM) 39,30% (14 073 de voturi), la o rată a prezenţei la vot de  38,89%.

Ea se clasează pe primul loc şi la Saint-Martin şi Saint-Barthélemy, cu 55,42% dintre voturile exprimate, urmată de rivalul său, cu 44,58%, la un nivel al particopării în turul doi de 38%.

Cu o diferenţă mai mică, tot Marine Le Pen învinge şi la Saint-Pierre-et-Miquelon, cu 50,69% dintre voturile exprimate, iar actualul preşedinte obţine 49,31% dintre voturile exprimate. Nivelul prezenţei la urne este de 57%.

Potrivit acestor rezultate, dezvăluite de La Libre şi LN 24, Emmanuel Macron se clasează pe primul loc numai în Polonezia franceză, cu 51,81% dintre voturile exprimate (42 880 de voturi), urmat de Marine Le Pen cu 48,19% (39 890 de voturi). În Polinezia, absentesimul este de 57,75% şi se înregstrează 2,70% voturi în alb şi 2,05% voturi nule.

Şi alte secţii de votare au încheiat numărarea voturilor, potrivit publicaţiei belgiene, şi anume în ţări din America de Nord şi de Sud, unde francezi expatriaţi au votat sâmbătă.

UPDATE 14:00. Prezența la vot, la ora 13.00, sub cea din 2017

Prezența la vot în turul al doilea al alegerilor prezidențiale franceze de duminică era de 26,41% până la ora 12.00 (10.00 GMT), arată datele Ministerului de Interne, citate de Reuters. 

Cifra de participare a fost mai mică decât la aceeași oră în 2017, când a fost de 28,23%, dar mai mare decât în primul tur din 2022, în urmă cu două săptămâni, când a fost de 25,48% până la prânz, potrivit Mediafax. Analiștii spun că o prezență scăzută la vot adaugă o notă de incertitudine pentru rezultatul final. Votul a început la ora 8.00 și se va încheia la ora 20.00, când sunt așteptate primele estimări ale rezultatelor.

Știrea inițială:

Aproximativ 48,7 milioane de francezi sunt chemaţi la urne, duminică, pentru a alege între Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, cei doi candidaţi care au ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 08.00 (ora 09.00 - ora României) şi se vor închide la ora 19.00. Până la primele rezultate ale turului doi, duminică, la ora locală 20 (21.00, ora României), sunt interzise publicarea oricărui interviu, sondaj sau estimări a rezultatului.

Emmanuel Macron, pe primul loc în tur întâi al alegerilor prezidențiale din Franța

Preşedintele în exercițiu şi lidera extremei drepte, Marine Le Pen, se vor înfrunta în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din Franţa, la fel ca în urmă cu cinci ani.  Dar, de această dată, analiştii prevăd un rezultat mult mai strâns decât în 2017, când Macron a fost ales cu peste două treimi din voturi. Nu este cu totul exclusă posibilitatea ca la palatul Elysee să se instaleze reprezentanta extremei drepte, ceea ce ar complica serios situaţia politică a întregii Europe.

Emmanuel Macron, în vârstă de 44 de ani, s-a clasat pe primul loc în turul întăi (27,85%),în timp ce Marine Le Pen, în vârstă de 53 de ani, s-a clasat cu peste patru puncte procentuale (23,15%) în urma preşedintelui în exerciţiu.

Astăzi, francezii vor decide dacă îl vor realege pe președintele centrist pro-business Emmanuel Macron sau dacă vor arunca în aer decenii de consens general în favoarea candidatei extremei drepte Marine Le Pen.

Președintele în funcție, favorit în sondaje

Sondajele de opinie din ultimele zile i-au acordat lui Macron un avans solid și în ușoară creștere, în timp ce analiștii au spus că Le Pen - în ciuda eforturilor sale de a-și îmbunătăți imaginea și de a atenua unele dintre politicile partidului său - a rămas neplăcută pentru mulți, potrivit Reuters.

Dar o victorie surpriză a lui Le Pen nu poate fi exclusă, având în vedere numărul mare de alegători care erau indeciși sau nu erau siguri dacă vor vota sau nu la al doilea tur al scrutinului prezidențial.

În cazul în care Le Pen va câștiga, aceasta ar avea probabil același sentiment de răsturnare politică uluitoare ca și votul britanicilor pentru ieșirea din UE sau alegerea lui Donald Trump în SUA în 2016. Macron a avertizat cu privire la "războiul civil" dacă Le Pen - ale cărei politici includ interzicerea purtării vălului musulman în public - va fi aleasă, făcând apel la democrații de toate culorile să îl susțină împotriva extremei drepte. Le Pen și-a axat campania pe creșterea costului vieții în cea de-a șaptea economie a lumii, despre care mulți francezi spun că s-a înrăutățit odată cu creșterea prețurilor globale la energie. De asemenea, ea s-a axat pe stilul abraziv de conducere al lui Macron, despre care spune că arată un dispreț elitist față de oamenii obișnuiți.

În cazul în care Macron va câștiga, el se va confrunta cu un al doilea mandat dificil, fără perioada de grație de care s-a bucurat după prima sa victorie, și cu proteste probabile în legătură cu planul său de a continua reformele pro-business, inclusiv creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani.

Cum se votează la alegerile prezidențiale din Franța

În Franţa, Preşedintele Republicii este ales prin vot universal direct, într-un scrutin majoritar uninominal în două tururi, pentru un mandat de cinci ani reînnoit o singură dată.

Potrivit articolului 7 din Constituţia Franţei, alegerea unei noi persoane în funcţia de şef al statului trebuie să aibă loc cu cel puţin 20 de zile şi cu cel mult 35 de zile înainte de încheierea mandatului preşedintelui în exerciţiu.

Întrucât transferul de putere între Emmanuel Macron şi predecesorul său, François Hollande, a avut loc în 14 mai 2017, mandatul de cinci ani al actualului preşedinte se va încheia la 13 mai 2022.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰