Antena Meniu Search
x

Analistul Dan Dungaciu: Riscul unei confruntări Rusia - NATO pe termen scurt, inexistent

România trebuie să devină un actor major la Marea Neagră, iar Constanţa - un hub informaţional, un hub de expertiză la Marea Neagră pe care să îl acceseze toţi, a declarat pentru Agerpres prof. univ. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române.

de Redactia Observator

la 23.02.2024, 10:39

Analistul Dan Dungaciu: Riscul unei confruntări Rusia - NATO pe termen scurt, inexistent
Analistul Dan Dungaciu: Riscul unei confruntări Rusia - NATO pe termen scurt, inexistent - Agerpres

Analistul nu crede că pe termen scurt există riscul unei confruntări Rusia - NATO. "Pe termen mediu şi lung, totul depinde de modul în care se va încheia acest război, când se va face asta şi, evident, ce se va negocia la "masa verde". Dar sunt prea multe necunoscute deocamdată", a arătat el.

"Am sentimentul, tot mai acut, că în Occident avem o problemă majoră la nivelul comunicării publice. La început a fost şocul invaziei şi convingerea că Ucraina va rezista doar trei - patru zile, contrazisă de istorica declaraţie a preşedintelui Zelenski: "vreau arme, nu o excursie". După care lucrurile s-au schimbat, Ucraina a avut iniţiativa în 2022, iar succesele de pe teren, retragerea anunţată a ruşilor din Herson şi forţarea retragerii din Harkov au avut darul să modifice radical starea de spirit şi discursul.

Omeneşte este de înţeles, dar a fost riscant. Lipsa de încredere faţă de armata ucraineană imediat după invazie a fost transferată în contul armatei ruse - o adunătură incoerentă, incapabilă şi condamnată la înfrângere. Repet, omeneşte e de înţeles, dar tot riscant a fost. Astăzi, după anul 2023, eşuat în mare parte pentru Ucraina, cu o contraofensivă costisitoare şi care nu a reuşit, intrăm iar într-un discurs exaltat de acelaşi tip, dar cu semn schimbat: vin ruşii! Evident că populaţia simte contradicţia: cum se face că o armată care mai ieri pierdea pe linie în faţa Ucrainei, respectiv armata rusă, poate astăzi să pună în pericol ditamai NATO.

Căci atunci când vorbim despre Polonia sau statele baltice, nu vorbim despre Ucraina, Georgia sau Republica Moldova, ci vorbim despre NATO şi Articolul 5, despre celebra declaraţie a preşedintelui Biden, după care "nu vom permite ca vreun inch din teritoriul NATO să fie afectat". Deci este vorba despre un potenţial război al Rusiei cu NATO. Asta, dincolo de toate, ne arată cât de riscantă este exagerarea şi exaltarea, chiar şi în numele unei cauze bune", a arătat prof. univ. dr. Dan Dungaciu.

Pe acelaşi subiect

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I. C. Brătianu" spune că, în primul rând, nu e sigur că Rusia a vrut să cucerească militar toată Ucraina.

"Cu 190.000 de soldaţi la frontieră nu avea cum. În 1941, Germania nazistă avea masate la frontiera cu Polonia un milion şi jumătate de trupe plus blindate şi avioane pentru ocuparea a jumătate de Polonie. Cel mai probabil, deşi e cam devreme să ne pronunţăm, scopul a fost, cum spun rapoartele britanicilor, să se cucerească Ucraina pe modelul unei Crimei mai extinse, adică o "operaţiune specială" prin care să fie eliminaţi sau înlăturaţi liderii politici de la Kiev, factorii de decizie, cucerite instituţiile de putere şi, mizând pe ataşamentul populaţiei, să cadă tot mărul ucrainean în poala Rusiei, fără invazie militară propriu-zisă. Sigur că lucrurile au evoluat altfel. Ucraina, sprijinită de Occident, a luptat, negocierile din Turcia au eşuat şi am ajuns de la "operaţiunea specială" a FSB la războiul propriu-zis dus de armata rusă", a menţionat el.

Analistul Dan Dungaciu: Scopul Rusiei nu este un război cu NATO

De asemenea, analistul politic este de părere că "această discuţie despre eventualitatea unui conflict NATO - Rusia ne face să ignorăm chestiunile dureroase care se pot petrece sub ochii noştri".

"Scopul Rusiei, mă tem, nu este un război cu NATO, nici măcar cucerirea întregii Ucraine, ci ocuparea a cât mai mult teritoriu din Est, populat cu rusofoni, cum crede Moscova, minimal oblasturile deja încorporate în Rusia, maximal poate şi alte regiuni, iar ulterior să facă din restul Ucrainei un stat nefuncţional şi, militar, neviabil. În ultima iarnă, surprinzător, ruşii nu au atacat atât de mult reţelele energetice ale Ucrainei, cât infrastructură militară critică, fabrici de armament, obiective de securitate strategice.

Asta arată că vor să distrugă Ucraina pe termen lung. (...) Ca să revin: nu cred că pe termen scurt există riscul unei confruntări Rusia - NATO. Pe termen mediu şi lung, totul depinde de modul în care se va încheia acest război, când se va face asta şi, evident, ce se va negocia la "masa verde". Dar sunt prea multe necunoscute deocamdată", a opinat Dan Dungaciu.

Analistul politic a punctat însă că în Europa şi mai ales în România trebuie "să înţelegem că problema securităţii rămâne una acută şi să încercăm să o rezolvăm".

"Ce văd eu astăzi este o incoerenţă totală. Pe de o parte, statele europene care plătesc 2% la NATO sunt încă puţine şi nu cele mai mari. Este vorba, conform surselor NATO, despre SUA, Polonia, Grecia, Estonia, Lituania, Finlanda, România, Ungaria, Letonia, Marea Britanie. Dar statele UE mari nu fac asta: Franţa, Germania, Italia, Turcia, Spania, Belgia, Olanda, Danemarca, Norvegia, Republica Cehă, Portugalia etc. Deci pare că nu luăm în serios provocarea cu "Rusia atacă NATO". De aceea cred că, dacă Germania ar crede serios într-un asemenea scenariu, ar trebui să atingă pragul de 2% pentru apărare, nu doar să trimită mesaje panicarde.

Ne plângem că ne atacă ruşii, dar nu plătim toţi 2% la NATO pentru apărare. (...) Ce vrem să facem cu problematica de securitate a Europei? Avem vreun plan? Eu cred că, dincolo de toate frustrările şi umorile europene, discuţia despre securitate ar trebui să fie mai serioasă, mai ales pentru noi, cei din Estul Europei. Personal nu văd în continuare nicio soluţie dincolo de America, respectiv Parteneriatul strategic cu SUA şi NATO", a punctat analistul politic.

Dan Dungaciu: Războiul se va încheia printr-o negociere SUA - Rusia

Conform analistului politic, răul blocării Republicii Moldova împreună cu Ucraina la frontierele euroatlantice ar fi răul cel mai mare.

"Şi înainte de invazie, la finalul anului 2021 şi începutul anului 2022, Putin era în discuţii cu SUA, nu cu NATO. Aşa va fi şi acum. În acea discuţie, România nu va fi "la masă". E bine că nu va fi nici "în meniu". Cine riscă să fie "în meniu", în această discuţie, este Republica Moldova. Iar dacă Republica Moldova va fi "în meniu", România trebuie să se străduiască să aducă în discuţie această problemă a Parteneriatului strategic şi să explice partenerului strategic că, dacă acest război se va încheia fără multe şanse reale ca Ucraina să îşi redobândească teritoriile şi fără multe şanse reale ca Ucraina să intre integral în UE sau NATO, atunci ar trebui operată decuplarea Republicii Moldova de Ucraina. România a luptat mult ca Ucraina să fie cuplată de Republica Moldova. Acum, s-ar putea să luptăm pentru decuplare.

Dacă Ucraina îşi pierde şansele, ca urmare a consecinţelor, de integrare în UE şi NATO, Republica Moldova trebuie decuplată de Ucraina. Mesajul României trebuie să fie ca, dacă decuplarea nu se poate face şi integrarea nu se poate face în mod firesc în UE, Moldova să poată să facă asta printr-o unificare cu România.

Cred că şi această idee trebuie pusă pe masă. Trebuie încercată, tatonată, pentru că răul blocării Republicii Moldova împreună cu Ucraina la frontierele euroatlantice ar fi răul cel mai mare. Un rău mai mic ar fi posibilitatea de reîntregire şi Moldova să intre în NATO şi UE", a explicat Dan Dungaciu.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Sunteţi la curent cu ofertele în ceea ce priveşte titlurile de stat?

Observator » Stiri externe » Analistul Dan Dungaciu: Riscul unei confruntări Rusia - NATO pe termen scurt, inexistent