Video Blocurile care s-au prăbuşit unele peste altele în Turcia aveau un an. Constructorii se lăudau cu ele, dar au folosit un tertip fatal

Mii de clădiri s-au făcut una cu pământul. Blocuri vechi şi noi s-au prăbuşit fie printr-o cădere de tip implozie, fie ca într-un efect de domino. Unele dintre ele au fost finalizate recent, iar constructorii chiar se lăudau cu proiectele lor. Realitatea cruntă a ultimelor zile i-a contrazis. 

Laurenţiu Rădulescu, trimis special Observator: Sunt și clădiri demolate controlat. Există riscul să se prăbușească. Nimeni nu știe câte persoane decedate sunt aici. 

Cutremurul din 1999 din Izmit, în care au murit 17.000 de persoane, a schimbat regulile în construcţii. Au fost introduse standarde de siguranţă mai stricte, însă doar pe hârtie. În realitate, s-a practicat "amnistia periodică", adică scutiri legale, în schimbul unei taxe, pentru structurile construite fără certificatele necesare. 

Vezi și

Recep Tayyip Erdoğan, preşedintele Turciei: După cum puteți vedea, eforturile noastre de îndepărtare a resturilor continuă intens. Numărul clădirilor distruse a fost confirmat la 6.444. 

Cutremure în Turcia. Experţii vorbesc de aproximativ 75.000 de clădiri afectate

"Din miile de clădiri care s-au prăbuşit, aproape toate nu corespund niciunui cod de construcţie antiseismică care în mod rezonabil ar fi trebuit să existe", a explicat pentru BBC David Alexander, profesor de gestionare a situaţiilor de urgenţă la University College London. 

Radu Văcăreanu, rector UTCB: Dacă vorbim despre construcţiile terminate recent, cred că ori au fost ocoliri ale reglementărilor tehnice, ori materiale de calitate foarte slabă, ori ambele.

Dezastrul din Turcia ar putea fi o lecţie pentru noi. În România, sunt zeci de mii de clădiri în toată ţara neconsolidate de mai bine de 80 de ani, care s-ar prăbuşi la primul cutremur de peste 7 grade. Guvernul a anunţat două programe de consolidare a acestor imobile: 555 milioane de euro vor veni prin PNRR şi planul naţional de consolidare cuun buget de 200 de milioane de lei. 

Cseke Atilla, ministrul Dezvoltării: Beneficiarii sunt autoritățile publice locale, adică primăriile, aşadar, cetățenii și asociațiile de locatari trebuie să se adreseze primăriilor pentru a solicita ca acestea să depună cerere de finanțare

Mircea Paraschiv, administrator bloc: Semnează un tabel în care toată lumea este de acord și cu acest tabel trebuie mers la primărie pentru a obține fondurile respective pentru consolidarea blocului.

Florentina Lazăr, reporter Observator: În platforma digitală au fost deja depuse 277 de solicitări pentru clădiri publice și blocuri de locuințe, dintre care 128 în municipiul București. Autoritățile publice locale mai pot depune proiecte până pe data de 20 februarie.

Alţi 1,8 miliarde de euro, bani europeni, vor fi disponibili din luna aprilie pentru consolidarea clădirilor

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor Europene: Eligibili rămân de asemenea proprietarii persoane fizice care locuiesc în clădiri multifamiliale, pe de o parte și pe de altă parte proprietarii persoane juridice.

La polul opus, zone vaste ale Bucureştiului se extind de la un an la altul cu sute de noi blocuri. La universitatea de construcţii din Bucureşti, există un sistem care simulează reacţia elementelor structurale la seisme puternice.

Viorel Popa, conferenţiar universitar UTCB: Concluzia cea mai importantă este că elementele realizate conform standardelor actuale au capacitate foarte bună de rezistenţă şi de deformare la acţiuni seismice. Dacă regulile acestea nu sunt aplicate, capacitatea lor scade dramatic, iar asta s-a văzut în toate testele.

Sistemul de testare este în dotarea facultăţii încă din 2004, când a fost donat de Japonia. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰