Bloomberg: Putin, presat de atacurile ucrainene. Oficiali ruşi se tem că ar putea recurge la arme nucleare

• Rusia se pregătește să intensifice atacurile asupra Ucrainei
• Negocierile de pace au ajuns într-un punct mort 
• Atacurile din Marea Neagră amenință exporturile mondiale de cereale
• China și India avertizează Rusia să nu recurgă la arme nucleare

Pentru moment, Moscova ia în calcul intensificarea atacurilor cu rachete balistice convenționale asupra Kievului, inclusiv asupra centrului capitalei, precum și lovituri asupra infrastructurii din alte orașe ucrainene. Persoanele citate au solicitat anonimatul, invocând caracterul sensibil al informațiilor, relatează Bloomberg. 

Rusia se pregătește să intensifice atacurile asupra Ucrainei

Potrivit acestora, cadrele de negociere au eșuat practic, iar cele două părți s-au întors la punctul de plecare. Vladimir Putin nu intenționează să pună capăt războiului sub presiunea sancțiunilor economice sau a atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor și rețelelor logistice din Rusia. 

Moscova privește tot mai mult atacurile ucrainene drept acțiuni sprijinite direct de statele membre NATO, pe fondul furnizării de arme și informații militare către Kiev, potrivit surselor apropiate Kremlinului.

Acestea susțin că actuala fază a conflictului nu reprezintă încă punctul maxim al escaladării militare.

Președintele Vladimir Putin a sugerat acest lucru în declarații făcute în weekend pentru televiziunea de stat, minimalizând efectele atacurilor asupra economiei ruse. Referindu-se la acțiunile Ucrainei, Putin a declarat că aceasta "a deschis cutia Pandorei" și a avertizat că Moscova este pregătită să lovească "cele mai sensibile sectoare ale economiei" ucrainene.

Negocierile de pace au ajuns într-un punct mort 

Eforturile Statelor Unite de a pune capăt războiului nu au produs până acum un progres semnificativ, iar negocierile au stagnat în timp ce președintele Donald Trump și administrația sa sunt concentrați asupra conflictului cu Iranul.

Kremlinul a renunțat, de asemenea, la ceea ce considera anterior a fi o înțelegere informală între Putin și Trump, stabilită în timpul summitului de la Anchorage, Alaska.

Această înțelegere ar fi presupus ca Statele Unite să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta cedarea regiunii Donețk ca parte a unui acord de pace.

Ucraina a respins în mod constant solicitarea lui Putin de a preda Rusiei zona fortificată formată din mai multe orașe din Donețk, pe care forțele ruse nu au reușit să le cucerească în luptele desfășurate încă din 2014.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în iunie că Washingtonul nu împărtășește perspectiva Rusiei, subliniind că, dacă ar fi existat un acord real, războiul s-ar fi încheiat deja. După o întâlnire cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, desfășurată în Filipine în iulie, Rubio a afirmat că sunt necesare „concepte noi” pentru relansarea negocierilor.

Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat marți o vizită rară la Moscova, unde s-a întâlnit cu oficiali ruși. Nu este clar care au fost subiectele principale ale discuțiilor.

Potrivit unor informații publicate de The Wall Street Journal, vizita ar fi avut drept scop transmiterea unui avertisment către Rusia pentru a nu ataca state membre NATO.

În același timp, emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner erau așteptați să se deplaseze la Moscova după o pauză de aproximativ opt luni. Cei doi ar fi urmat să viziteze și Kievul pentru prima dată, însă până acum nu a fost anunțată nicio dată pentru aceste deplasări.

În lipsa progreselor diplomatice, Moscova vede tot mai puține alternative la escaladarea conflictului pentru a-și atinge obiectivele de război, afirmă patru persoane apropiate Kremlinului.

Rusia speră ca Witkoff și Kushner să vină la Moscova cu propuneri noi, însă așteptările privind o eventuală descoperire diplomatică sunt foarte reduse.

Potrivit a două dintre sursele citate, Kremlinul consideră că Rusia a făcut deja concesii în timpul războiului și că fiecare dintre acestea i-a slăbit poziția. Moscova ar fi privit și summitul din Alaska drept un compromis care, în cele din urmă, nu a produs rezultatele așteptate.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns imediat solicitării de comentarii. Rusia și Ucraina și-au intensificat în ultimele luni atacurile aeriene asupra teritoriilor celeilalte.

Ucraina a vizat rafinării de petrol din Rusia, provocând penurii de combustibil în mai multe regiuni, precum și depozite aparținând marilor companii de comerț electronic Wildberries și Ozon, provocând pagube de miliarde de dolari rețelelor logistice.

În paralel, atacurile rusești cu rachete asupra Ucrainei au scos în evidență deficitul cronic de interceptoare pentru sistemele de apărare antiaeriană ale Kievului. Situația lasă Ucraina vulnerabilă în fața atacurilor asupra infrastructurii energetice și a sistemelor de încălzire, care în iarna trecută au lăsat milioane de oameni fără electricitate și căldură.

Atacurile din Marea Neagră amenință exporturile mondiale de cereale

Cele două țări atacă, de asemenea, nave comerciale și infrastructura portuară din zona Mării Negre, ceea ce generează temeri privind impactul asupra aprovizionării mondiale cu cereale. Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu, iar atacurile au loc chiar în perioada recoltării.

Escaladarea atacurilor îi determină pe tot mai mulți oficiali ruși să considere că Putin ar putea recurge, în cele din urmă, la arme nucleare tactice ca ultimă soluție în Ucraina, potrivit persoanelor apropiate Kremlinului.

Posibilitatea ca Putin să rupă tabuul global privind utilizarea armelor nucleare în timpul unui război reprezintă de mult timp una dintre principalele preocupări ale oficialilor occidentali. Acest tabu datează din 1945, când Statele Unite au folosit arme atomice împotriva Japoniei.

În ultima perioadă, la Moscova s-ar fi intensificat discuțiile promovate de vocile cele mai radicale, care susțin utilizarea armelor nucleare.

O reacție extremă este considerată posibilă deoarece, în perspectiva Kremlinului, singurul rezultat mai grav decât continuarea războiului ar fi pierderea acestuia.

Cu toate acestea, nu există în prezent indicii că Rusia s-ar pregăti să folosească arme nucleare în Ucraina.

Armele nucleare tactice au, în general, focoase mai puțin puternice și o rază de acțiune mai redusă decât armele strategice și sunt concepute pentru utilizarea într-un anumit teatru de operațiuni. Chiar și așa, efectele lor ar putea fi devastatoare, iar contaminarea radioactivă s-ar putea extinde pe suprafețe considerabile.

Invazia pe scară largă lansată de Putin în februarie 2022 trebuia, potrivit planurilor inițiale, să aducă o victorie rapidă. Războiul a intrat însă în al cincilea an, cu pierderi uriașe pentru Rusia și fără un final în perspectiva imediată.

Putin a recurs în repetate rânduri la amenințări și aluzii nucleare pentru a încerca să intimideze aliații occidentali ai Ucrainei și să-i determine să reducă sprijinul acordat Kievului.

China și India avertizează Rusia să nu recurgă la arme nucleare

Parteneri importanți ai Rusiei, printre care China și India, au transmis avertismente împotriva folosirii armelor nucleare.

Potrivit președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski și unui oficial european de rang înalt, China ar fi transmis Rusiei, în luna iulie, un mesaj prin care i-a cerut să nu ia în calcul nici măcar posibilitatea detonării unor arme nucleare tactice în Ucraina.

Putin urmează să se întâlnească săptămâna viitoare cu președintele chinez Xi Jinping și premierul indian Narendra Modi, în cadrul summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai, care va avea loc în Kârgâzstan.

În pofida temerilor, unii analiști consideră că probabilitatea folosirii armelor nucleare tactice rămâne foarte scăzută.

Fiona Hill, cercetătoare principală la Brookings Institution și fost consilier pentru securitate națională al mai multor președinți americani, inclusiv Donald Trump în primul său mandat, consideră că Putin încearcă în permanență să testeze limitele Occidentului.

În opinia sa, liderul rus nu vede în prezent o voință colectivă suficient de puternică pentru a-i rezista și dispune de numeroase modalități prin care poate continua să exercite presiune.

Hill avertizează că este necesar un efort occidental coordonat și constant atât pentru a contracara acțiunile Moscovei, cât și pentru a menține deschise canalele diplomatice.

Administrația Biden transmisese anterior Rusiei că utilizarea armelor nucleare în Ucraina ar provoca un răspuns convențional masiv din partea Statelor Unite. Potrivit lui Hill, nu este însă clar dacă administrația Trump ar formula aceeași amenințare.

În acest context, Putin pare să testeze cât de departe poate merge și câtă presiune poate exercita înainte ca adversarii săi să cedeze.

Deocamdată, însă, nu există indicii clare că Moscova ar fi decis să treacă pragul nuclear. Rusia dispune încă de numeroase instrumente convenționale de escaladare, iar utilizarea unei arme nucleare tactice ar implica riscuri militare și politice extrem de mari.