Bloomberg: Țările NATO din Europa de Est vor să aloce mai mulți bani pentru trupele americane, ca să nu plece
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Statele est-europene membre NATO sunt pregătite să suporte o parte mai mare din costurile trupelor americane staționate pe teritoriul lor, în încercarea de a convinge administrația Trump să nu reducă prezența militară a SUA în Europa. Inițiativa vine în contextul evaluării de șase luni derulate de Pentagon privind dispozitivul militar american de pe continent și al îngrijorărilor europenilor privind o posibilă retragere a unor trupe și echipamente.
Propunerea este pregătită pentru o reuniune NATO cu subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby, programată la Bruxelles pe 27 august. Inițiativa reflectă preocuparea aliaților est-europeni de a menține un factor credibil de descurajare în fața Rusiei, în condițiile în care Pentagonul analizează de șase luni amploarea prezenței militare americane în Europa, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Bloomberg.
Chestionarul Pentagonului care a alarmat capitalele europene
Evaluarea include un chestionar al administrației americane, care ar urma să fie transmis până pe 28 august și a cărui existență a fost relatată de Bloomberg. Documentul a surprins capitalele europene prin întrebările adresate aliaților.
Unele dintre acestea sunt dacă statele europene au susținut public planurile de politică externă ale lui Donald Trump, dacă impun restricții privind utilizarea bazelor militare americane și dacă alocă fonduri pentru achiziții de la producători americani de armament.
În Europa se află, în funcție de rotații și exerciții militare, între 80.000 și 100.000 de militari americani, peste o treime dintre aceștia fiind staționați în Germania. Țările de pe flancul estic găzduiesc efective mai reduse, de la câteva sute în statele baltice până la câteva mii în Polonia.
Statele est-europene vor transmite un mesaj clar în favoarea menținerii unui număr cât mai mare de militari americani pe teritoriile lor și, potrivit surselor citate, sunt dispuse să suporte o parte mai mare din costuri pentru acest lucru.
Aliații europeni încearcă să evite un conflict cu Trump
Cele mai mari state europene membre NATO discută coordonarea unui răspuns comun, astfel încât să evite o nouă confruntare cu președintele american.
O parte dintre aliați consideră că întrebările din chestionar reprezintă o încercare a administrației Trump de a-i determina să se alinieze politic cu Washingtonul în schimbul protecției militare americane.
După reacțiile inițiale de îngrijorare, în capitalele europene s-ar fi conturat însă un consens privind necesitatea unui răspuns constructiv și general, bazat pe ideea că aliații europeni au în continuare nevoie de prezența trupelor americane.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că Helsinki va răspunde chestionarului și că nu consideră demersul drept o formă de presiune.
"Există chestiuni în care suntem de acord cu Statele Unite și chestiuni în care nu suntem de acord", a spus Stubb.
Oana Lungescu, cercetătoare la institutul britanic RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, a remarcat că legarea prezenței trupelor americane de achizițiile de armament nu este fără precedent, însă de regulă astfel de negocieri au loc într-o manieră mai puțin directă.
Ea a avertizat că noua abordare riscă să provoace o competiție între aliați pentru a câștiga favorurile Washingtonului.
SUA ar putea reduce în continuare prezența militară în Europa
Evaluarea Pentagonului ar urma să fie finalizată până în decembrie și este de așteptat să ducă la o reducere suplimentară a prezenței militare americane în Europa.
Statele europene se pregătesc deja pentru diminuarea numărului de militari și a echipamentelor americane staționate pe continent. SUA au anunțat că vor retrage aproximativ 5.000 de militari din Germania și vor redistribui alte efective fără a le înlocui.
În același timp, Donald Trump a promis suplimentarea efectivelor americane din Polonia, invocând inclusiv alegerea lui Karol Nawrocki în funcția de președinte.
Washingtonul a redus deja și o parte dintre capabilitățile militare alocate unui eventual atac asupra unui stat NATO. Printre acestea se numără bombardiere strategice, drone și nave militare.
Potrivit unor aliați europeni, evaluarea americană ar putea fi deja orientată către anumite decizii, iar chestionarul ar servi mai degrabă ca instrument politic decât ca etapă a unui proces riguros de analiză.
Pentagonul nu a răspuns imediat solicitării de a confirma deplasarea lui Elbridge Colby la Bruxelles.
