Video Ce a mai rămas din cel mai mare aisberg din lume după ce s-a rupt în bucăţi şi a ajuns în ape calde

Cercercetătorii îl monitorizează încă din 1986, când s-a desprins pentru prima dată de Antarctica, şi iniţial cântărea aproape 1.000 de miliarde de tone şi avea 3.700 de kilometri pătraţi. Acum, după aproape 3 decenii, are jumătate din mărimea iniţială - 1.700 de kilometri pătraţi. Desprinderea aisbergurilor de Antarctica este un fenomen natural, însă climatologii spun că fenomenul a fost accelerat de schimbările climatice.

Aisbergul, denumit A23a de cercetători

"Aş spune că este, într-adevăr, pe ultima sută de metri. (...) Apa este mult prea caldă pentru a putea supravieţui. Se topeşte constant", a declarat pentru AFP Andrew Meijers, oceanolog la Institutul britanic de cercetări antarctice (British Antarctic Survey). "Mă aştept ca acest lucru să continue în următoarele săptămâni şi prevăd că (aisbergul) va deveni de nerecunoscut în câteva săptămâni", a adăugat el.

A23a s-a desprins de continent în 1986, ajungând în Marea Weddell, unde a rămas ancorat de planşeul oceanic mai bine de trei decenii. În 2020, aisbergul a pornit din nou la drum, purtat, ca şi alte aisberguri, de puternicul curent antarctic circumpolar. Aisbergul a eşuat din nou, în martie 2025, nu departe de Georgia de Sud, o insulă britanică din Oceanul Atlantic de Sud. La acel moment existau temeri că ar putea ameninţa mijloacele de subzistenţă ale pinguinilor şi leilor de mare. Aisbergul a ocolit, însă, insula.

Oamenii de ştiinţă s-au declarat "surprinşi" să observe că a rezistat atât de mult timp. "Majoritatea aisbergurilor nu ajung atât de departe", a adăugat Meijers, "fiind condamnaţi" odată ce ies de sub protecţia climatului antarctic. Formarea aisbergurilor este un proces natural, iar oamenii de ştiinţă cred că rata cu care Antarctica le produce a crescut, probabil pe fondul schimbărilor climatice induse de om.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰