Ce conţine propunerea în 14 puncte transmisă Washingtonului de Iran pentru a pune capăt războiului
Iranul a transmis Statelor Unite o propunere amplă, în 14 puncte, menită să ducă la încheierea definitivă a conflictului dintre cele două părți, punând accent pe ridicarea sancțiunilor, retragerea forțelor americane din regiune și oferirea unor garanții de neagresiune. Planul, dezvăluit de presa iraniană și analizat la Washington, vizează rezolvarea rapidă a crizei în termen de 30 de zile, în timp ce subiectul sensibil al programului nuclear este, cel puțin deocamdată, lăsat pentru o etapă ulterioară a negocierilor.
Planul, formulat ca răspuns la o propunere americană în nouă puncte, urmăreşte să rezolve problemele legate de conflict în termen de 30 de zile şi prioritizează "încheierea războiului" faţă de simpla prelungire a armistiţiului, transmite Agerpres care citează EFE.
Agenţia de ştiri Tasnim, cu legături cu Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran (IRGC), a dezvăluit câteva dintre cele 14 puncte prezentate de Teheran Washingtonului prin intermediul Pakistanului, mediator în discuţii.
Încheierea definitivă a războiului
Obiectivul principal al propunerii iraniene este de a pune capăt oficial conflictului şi de a respinge oferta SUA de a prelungi actualul armistiţiu, în vigoare din 8 aprilie şi prelungit pe termen nelimitat, pentru încă două luni.
Teheranul propune rezolvarea în termen de 30 de zile a tuturor problemelor legate de război, care a început pe 28 februarie şi a fost suspendat după armistiţiul stabilit iniţial pentru două săptămâni.
Sfârşitul blocadei navale
Un alt punct-cheie este ridicarea blocadei navale americane impuse porturilor şi navelor iraniene începând cu 13 aprilie.
Potrivit Comandamentului Central al SUA, Washingtonul a interceptat de atunci 45 de nave iraniene care încercau să ocolească blocada maritimă.
Un nou mecanism pentru Strâmtoarea Ormuz
Propunerea prezintă, de asemenea, un nou cadru de gestionare a Strâmtorii Ormuz, rută strategică prin care tranzitează 20% din ţiţeiul mondial.
Iranul a menţinut controlul operaţional al strâmtorii încă din primele zile ale războiului, restricţionând tranzitul petrolierelor, ceea ce a dus la creşterea preţului la petrol la peste 110 dolari pe baril.
Acest nou mecanism ar putea avea legătură cu o lege aflată în dezbatere în parlamentul iranian, care, potrivit vicepreşedintelui legislativului de la Teheran, Hamidreza Haji Babaei, ar împiedica trecerea navelor din ţările inamice, cu excepţia cazului în care acestea plătesc despăgubiri de război.
Autorităţile iraniene au discutat, de asemenea, despre impunerea de taxe pentru traficul maritim prin strâmtoare.
Garanţii de neagresiune
Republica Islamică cere garanţii verificabile că Statele Unite şi Israelul nu vor lansa noi acţiuni militare împotriva teritoriului iranian.
Cu toate acestea, mass-media iraniană nu a specificat formatul sau domeniul de aplicare al acestor garanţii.
Retragerea forţelor americane
Iranul cere, de asemenea, retragerea personalului militar american desfăşurat în ţările din regiune.
De ani de zile, Teheranul le-a cerut vecinilor săi să expulzeze trupele americane şi a criticat guvernele regionale pentru găzduirea bazelor militare americane.
În timpul războiului, Iranul a lansat atacuri împotriva unor instalaţii având legătură cu Washingtonul din Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Qatar şi Kuweit, printre alte ţări.
Sancţiuni şi active îngheţate
Ridicarea sancţiunilor economice este o altă cerere centrală în planul iranian în 14 puncte.
Teheranul cere încetarea măsurilor impuse de Washington după ce SUA s-au retras în 2018 din acordul nuclear semnat cu trei ani mai devreme.
De asemenea, cere eliberarea activelor îngheţate, inclusiv 6 miliarde de dolari deblocate în 2023 ca parte a unui schimb de prizonieri între cele două ţări, dar ulterior îngheţate din nou în Qatar după atacul grupării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului din 7 octombrie a acelui an.
Despăgubiri de război
Propunerea include compensaţii financiare pentru pagubele suferite în timpul celor 39 de zile de bombardamente israeliene şi americane.
Potrivit cifrelor iraniene, ofensiva s-a soldat cu peste 3.400 de morţi şi a distrus case, spitale, şcoli şi instalaţii industriale.
Sfârşitul ostilităţilor pe toate fronturile
Iranul insistă că sfârşitul conflictului trebuie să cuprindă toate teatrele de război, inclusiv Libanul, unde Hezbollah, principalul aliat regional al Teheranului, este angajat în ciocniri cu Israelul.
De la începutul conflictului, gruparea şiită libaneză a lansat rachete asupra teritoriului israelian şi a fost ţinta atacurilor aeriene israeliene care au provocat peste 2.600 de morţi în Liban, potrivit surselor regionale.
Chestiunea nucleară, amânată pentru o fază ulterioară
Tasnim nu menţionează programul nuclear iranian în plan. Cu toate acestea, mass-media americană a relatat că Teheranul încearcă să amâne aceste negocieri pentru o a doua fază, odată ce se va conveni asupra unui sfârşit definitiv al războiului şi a chestiunii privind Strâmtoarea Ormuz.
Programul nuclear rămâne principalul punct de disensiune între cele două părţi, Washingtonul cerând oprirea îmbogăţirii uraniului şi predarea a 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogăţit, lucru respins de Iran.
Trump a declarat vineri că va studia planul, reiterând totodată că propunerea iraniană prezentată anterior este nesatisfăcătoare.
La rândul său, Teheranul susţine că acum depinde de Statele Unite să aleagă între diplomaţie şi confruntare şi afirmă că este pregătit pentru ambele căi "pentru a-şi garanta interesele şi securitatea naţională".
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
