Ce se ştie până acum despre "cazul de ciumă scăpată din laborator" în Siberia
Pe 2 octombrie 2026, o angajată a unui laborator din cadrul unui institut de cercetare a ciumei din Siberia s-a îmbolnăvit și a murit, în circumstanțe care nu au fost făcute publice. Autoritățile au plasat apoi în carantină aproximativ 200 de persoane, iar pe reţelele sociale cazul a stârnit temeri legate de o nouă posibilă pandemie. Iată ce se știe până acum despre misteriosul caz de "ciumă scăpată din laborator" din Rusia.
Ce s-a întâmplat?
Presa rusă, citată de Reuters, a identificat victima drept Darya Shipilova, o angajată de 28 de ani a laboratorului Institutului de Cercetare Anti-Ciumă din Irkutsk pentru Siberia și Orientul Îndepărtat.
Autoritățile au declarat că aceasta a murit din cauza unui tip necunoscut de pneumonie, însă, ca măsură de precauție, au plasat în carantină toate persoanele care intraseră în contact cu ea.
Pe rețelele sociale au început să circule informații neconfirmate despre modul în care s-ar fi îmbolnăvit. S-au conturat mai multe ipoteze privind circumstanțele morții Daryei.
- Una din ele este că femeia ar fi scăpat la locul de muncă o eprubetă care conținea bacterii vii, ipoteză respinsă de autoritatea sanitară din Rusia.
- O altă versiune susținea că s-ar fi îmbolnăvit după o călătorie în Thailanda.
- A treia spunea că s-ar fi îmbolnăvit după ce a mers într-o zonă din apropierea graniței cu Mongolia.
Cu toate acestea, nu există dovezi publice care să susțină vreuna dintre aceste teorii.
A murit Darya Shipilova de ciumă? Ce spun autoritățile din Rusia
Nu există nicio confirmare că ar fi murit de ciumă, deși un guvernator regional a declarat că "este posibil" ca aceasta să fie cauza morții.
Autoritatea sanitară Rospotrebnadzor a anunțat că femeia a murit din cauza unui tip necunoscut de pneumonie și că nu au fost identificați agenți patogeni relevanți la niciuna dintre persoanele care au intrat în contact cu ea.
De asemenea, autoritatea sanitară, a precizat într-un comunicat că, în ultimele 10 zile, nu au fost raportate boli infecțioase în rândul angajaților aceluiași institut de cercetare a ciumei din Irkutsk și că testele ample efectuate nu au identificat în corpul femeii decedate microorganisme care să aibă legătură cu activitatea sa profesională.
Elena Sofina, o oficială locală din Siberia, a declarat că 60% dintre persoanele plasate în carantină au fost între timp lăsate să plece. Presa locală a relatat că aproximativ 200 de persoane fuseseră inițial plasate în carantină. Sofina a precizat că "un diagnostic periculos" nu a fost confirmat.
Care a fost reacția internațională?
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că moartea angajatei laboratorului reprezintă "o mare problemă pentru Rusia" și s-a oferit să ajute Moscova să gestioneze situația. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Rusia ar trebui să ofere mai multe informații despre acest deces.
Organizația Mondială a Sănătății a declarat că Rusia a informat-o că nu există cazuri de ciumă în orașul Irkutsk. Reuters nu a putut stabili dacă acest lucru înseamnă că ciuma poate fi exclusă în cazul angajatei laboratorului.
Kazahstanul, Kârgâzstanul și Uzbekistanul au anunțat că intensifică măsurile de precauție la frontiere pentru a se proteja împotriva unei posibile răspândiri a bolilor infecțioase.
Ce spune Organizația Mondială a Sănătății despre riscul unui focar de ciumă
Organizația Mondială a Sănătății consideră că riscul sanitar în Europa este deocamdată "foarte scăzut", după ce o angajată a unui institut de cercetare a agenților patogeni periculoși din Siberia a murit în urma unei posibile infectări cu ciumă pneumonică.
"Evaluarea inițială a riscului, realizată de OMS pe baza informațiilor disponibile, estimează că acesta este 'între moderat și scăzut' în Irkutsk (regiunea siberiană unde a fost înregistrat cazul), 'scăzut' pentru Rusia în ansamblu și 'foarte scăzut' pentru Europa", a declarat marți purtătorul de cuvânt al agenției, Christian Lindmeier, citează EFE.
Ce este Institutul de Cercetare a Ciumei din Siberia?
Institutul de Cercetare Anti-Ciumă din Irkutsk pentru Siberia și Orientul Îndepărtat a fost înființat în 1934 pentru a controla focarele de ciumă. Potrivit site-ului instituției, omul de știință care a fondat institutul a contribuit la combaterea unor focare din Siberia, Mongolia și China.
Ulterior, institutul a lucrat și cu alte boli periculoase, printre care holera și antraxul.
Ce este ciuma și poate fi tratată?
Ciuma circulă în principal în rândul animalelor mici și al puricilor. Provocată de bacteria Yersinia pestis, boala poate infecta și oamenii. Printre epidemiile de ciumă se numără „Moartea Neagră”, care a ucis peste 50 de milioane de oameni în Europa în secolul al XIV-lea.
Boala se transmite între animale și oameni prin mușcătura puricilor infectați, prin inhalarea particulelor respiratorii infectate și, în cazuri rare, prin ingerarea unor materiale infecțioase. Rata mortalității este de 30%-100% dacă boala nu este tratată. Dacă este identificată rapid, ciuma poate fi tratată cu antibiotice.
Cât de răspândită este ciuma în ziua de azi?
Ciuma este endemică în numeroase țări africane, în fosta Uniune Sovietică, în Americi și în Asia, însă cele mai multe cazuri umane din ultimii șase ani au fost raportate în Republica Democratică Congo și Madagascar, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Ciuma este endemică în Siberia, locul primului focar preistoric cunoscut la oameni, deoarece Yersinia pestis este prezentă acolo în rândul micilor mamifere sălbatice și al puricilor acestora. Cazurile de ciumă la ruși sunt rare.
Care sunt tipurile de ciumă?
Ciuma se manifestă sub trei forme, care afectează diferite părți ale organismului.
Ciuma pneumonică, cea mai virulentă și cea mai rară formă, este o infecție a plămânilor care îi determină pe pacienți să elimine prin tuse picături respiratorii infecțioase, care se pot transmite prin aer. În mediul online, moartea Daryei este asociată cu acest tip de ciumă.
Ciuma bubonică este cea mai frecventă formă și apare în principal atunci când o persoană este mușcată de un purice infectat. Aceasta provoacă inflamarea ganglionilor limfatici, numiți „buboni”.
Ciuma septicemică, care nu se transmite de la o persoană la alta, apare atunci când bacteriile care provoacă ciuma se multiplică în sânge.
O formă de ciumă se poate transforma într-o alta.
Persoanele infectate prezintă, de regulă, inițial simptome asemănătoare gripei, după o perioadă de incubație cuprinsă între una și șapte zile. Printre simptome se numără febra, frisoanele, durerile de cap și de corp, slăbiciunea, vărsăturile și greața.
De ce a atras acest caz atâta atenție?
Pandemia de COVID-19 a amplificat îngrijorările privind riscul apariției unor noi boli mortale, iar relatările despre grupuri de cazuri de boli necunoscute sau despre accidente de laborator provoacă acum panică pe internet. Majoritatea oamenilor de știință consideră că virusul care a provocat COVID-19 a provenit de la animale, însă unii au sugerat că acesta ar fi putut proveni dintr-o scurgere dintr-un laborator.
Experții în sănătate publică au îndemnat la prudență în ceea ce privește incidentul din Siberia, subliniind că a fost raportat un singur caz și că autoritățile ruse afirmă că nu există dovezi potrivit cărora angajata laboratorului ar fi fost infectată cu ciumă.
Un alt factor care a dus la viralizarea subiectului în presa internaţională şi pe reţelele sociale este acela că publicul nu are încredere în declaraţiile autorităţilor şi guvernului de la Moscova, suspectat mereu că ascunde ceva.
