Cum a căzut Trump în capcana războiului din Iran. Prețul petrolului scade după ce a suspendat atacurile
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Cotația petrolului Brent a scăzut cu 11,6% la 85,5 dolari pe baril, luni la deschiderea piețe. Ulterior, declinul s-a temperat, iar prețul s-a corectat la 89,1 dolari.
La ora 12:20, ora României, petrolul Brent se tranzacționa la 89,284 dolari pe baril, în scădere cu 9,25%, iar țițeiul american WTI era cotat la 83,272 dolari pe baril, cu un declin de 7,96%.
Trump suspendă atacurile, iar petrolul se ieftinește
Prețurile, care joia trecută au atins pragul de 100 de dolari pe baril, au scăzut puternic după ce ambasadorul Statelor Unite la ONU, Mike Waltz, a declarat că președintele Donald Trump a decis să suspende atacurile americane în Iran pentru a acorda mai mult timp negocierilor diplomatice.
Trump ar fi dat acest ordin la câteva ore după sosirea unei delegații din Oman la Teheran, explică Bloomberg. Potrivit Axios, cele două tabere ar putea încheia în curând un acord privind reluarea navigației prin Strâmtoarea Ormuz.
"Piața pare să caute în permanență vești bune într-o situație care, în realitate, nu oferă prea multe. O pauză a atacurilor militare poate părea o îmbunătățire, dar nu oferă nicio garanție că petrolul va începe din nou să circule în curând din regiune. Prețurile vor continua să scadă doar dacă nivelurile ridicate vor afecta din nou cererea, nu datorită unor armistiții limitate și incerte", a explicat pentru Reuters analistul PVM John Evans.
Trafic redus prin Ormuz și Marea Roșie
Mai puțin de zece nave comerciale au traversat zilnic Strâmtoarea Ormuz în weekend, potrivit datelor companiei de analiză maritimă Kpler. În plus, și traficul naval prin strâmtoarea Bab el-Mandeb a scăzut duminică, după ce rebelii Houthi din Yemen au atacat instalații petroliere saudite de pe coasta Mării Roșii.
Analiștii de la Societe Generale estimează că fiecare lună fără o soluție pentru criza din Marea Roșie ar putea adăuga cel puțin 10 dolari la prețul unui baril de petrol.
Unii experţi se așteaptă ca prețul petrolului să rămână ridicat, chiar dacă tensiunile dintre SUA și Iran se reduc temporar. Motivul este acela că aprovizionarea cu țiței va continua să fie afectată de transportul maritim din Orientul Mijlociu și de războiul din Ucraina.
"Pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu s-a extins către Marea Roșie, iar dronele ucrainene au lovit nave și rafinării rusești, o întrerupere prelungită a aprovizionării ar menține probabil prețurile petrolului la niveluri ridicate și ar continua să creeze riscuri de creștere pentru inflația globală", au apreciat analiștii de la United Overseas Bank
Trump caută o ieșire din războiul cu Iranul
Pe de altă parte, o analiză publicată de The New York Times atrage atenţia că Donald Trump, prins într-un război cu Iranul din care nu poate ieși şi care s-a lăudat adesea că imprevizibilitatea sa este un avantaj strategic, descoperă acum limitele puterilor sale.
La cinci luni de la declanșarea operațiunilor militare, obiectivele anunțate, precum oprirea programului nuclear iranian și schimbarea regimului de la Teheran, sunt în mare parte neîndeplinite, iar președintele american caută o ieșire dintr-un conflict tot mai impopular.
Doar 29% dintre americanii chestionați aprobă modul în care Trump gestionează conflictul şi până şi lideri republicani încep să ceară încheierea războiului.
Administrația analizează trei variante: o escaladare militară, intensificarea presiunii economice sau declararea victoriei și retragerea. Niciuna nu este lipsită de riscuri. Un bombardament masiv ar putea provoca numeroase victime civile și ar consuma și mai mult stocurile americane de interceptori, ajunse, potrivit unor oficiali, la niveluri critice.
Potrivit jurnaliștilor americani, adevăratul motiv pentru care liderul SUA ezită să escaladeze din nou conflictul este epuizarea stocurilor de rachete interceptoare, iar în acest context oficialii americani se tem că această slăbiciune le lasă o oportunitate de acţiune lui Vladimir Putin și lui Xi Jinping.
A doua opțiune, adică sancțiunile și blocarea exporturilor petroliere, ar avea efecte lente și ar necesita o prezență militară americană în regiune costisitoare și de lungă durată. Regimul iranian a arătat deja că poate supraviețui ani întregi unor măsuri economice dure, iar o astfel de strategie nu garantează oprirea programului nuclear.
În timp ce retragerea ar putea limita pagubele economice, dar ar lăsa nerezolvată problema care a declanșat conflictul.
