Ce scriu CNN şi Reuters despre operaţiunea militarilor români pentru detonarea stâncii Pârjoaia
Operațiunea spectaculoasă desfășurată luni pe Brațul Bala, unde autoritățile române au detonat controlat stânca Pârjoaia pentru a crește debitul Dunării către Centrala de la Cernavodă, a ajuns în atenția presei străine. Reuters și CNN au relatat pe larg despre intervenția fără precedent, pe fondul secetei severe care afectează Europa și pune presiune pe sistemele energetice.
România a recurs la o măsură fără precedent, detonând controlat o formațiune stâncoasă de pe Braţul Bala pentru a crește debitul apei către canalul care alimentează Centrala de la Cernavodă, scrie Reuters. Scopul intervenției este asigurarea apei de răcire necesare funcționării singurului reactor nuclear aflat în prezent în exploatare.
Căldura şi seceta au scăzut nivelul râurilor în mari părţi ale Europei, stârnind îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu apă, transportul fluvial şi producţia de energie electrică. Astfel, producătorul român de energie nucleară Nuclearelectrica, care generează în mod normal o cincime din necesarul de energie electrică al ţării, a fost nevoit să oprească unul dintre cele două reactoare ale sale la începutul săptămânii trecute, pe fondul scăderii nivelului râurilor.
Reuters notează că explozia controlată de luni a ridicat în aer apă și bucăți de rocă, iar autoritățile au explicat că intervenția va permite construirea unui baraj provizoriu care să redirecționeze mai multă apă spre brațul Dunării ce alimentează centrala. Lucrările ar urma să fie finalizate până miercuri.
România și Ungaria se confruntă cu aceeași problemă, nivelul foarte scăzut al Dunării afectând răcirea centralelor nucleare din cele două țări, aminteşte agenţia europeană. În Ungaria, centrala de la Paks funcționează la o capacitate redusă, iar autoritățile încearcă să evite oprirea completă a acesteia.
În același context, CNN relatează că Dunărea, al doilea cel mai lung fluviu din Europa, a ajuns la niveluri fără precedent din cauza valurilor succesive de caniculă și a secetei care afectează continentul. Temperaturile sunt așteptate să crească în continuare, iar precipitațiile semnificative lipsesc din prognoze.
Publicaţia americană amintește că, în ultimele săptămâni, nivelul redus al apei a forțat oprirea reactoarelor de la Cernavodă, iar România a declarat stare de alertă la nivel național din cauza reducerii producției de energie electrică.
Operaţiunea de detonare a stâncii Pârjoaia, în presa franceză
Scafandri specializaţi în dezamorsarea minelor şi specialişti din cadrul Brigăzii a 10-a de Geniu au detonat o încărcătură explozivă de mare putere, în cadrul unei operaţiuni care a mobilizat peste o sută de militari şi mai multe utilaje pentru a devia cursul apei către centrala nucleară. Autorităţile au explicat că o astfel de măsură era necesară, deoarece un bloc de rocă de dimensiuni excepţionale bloca cursul Dunării, împiedicând apa să ajungă la centrala de la Cernavodă, scrie Le Figaro.
Această intervenţie spectaculoasă, continuă publicaţia franceză, are loc în contextul în care Dunărea atinge niveluri scăzute istorice din cauza căldurii extreme şi a secetei, ceea ce pune în pericol producţia nucleară nu doar în România, ci şi în Ungaria.
În schimb, notează cotidianul francez, Bulgaria dă asigurări că centrala sa nucleară de la Kozlodui continuă să funcţioneze "la capacitate maximă", potrivit Ministerului Energiei de la Sofia, în ciuda nivelului extrem de scăzut al Dunării.
Centralele nucleare situate de-a lungul Dunării restituie aproape integral apa preluată din fluviu, dar o deversează mai caldă. Atunci când nivelul cursului de apă este scăzut şi temperatura ridicată, marjele de manevră se reduc, iar operatorii sunt obligaţi să diminueze producţia sau să oprească reactoarele din cauza debitului insuficient sau pentru a respecta limitele de mediu, explică jurnaliştii francezi.
The Guardian: Situaţie critică în întreaga regiune
Operaţiunea de pe Dunăre a implicat utilizarea a 180 kg de explozibil, pentru a îndepărta o stâncă mare ce restricţiona debitul apei, într-o explozie care a aruncat în aer un jet de apă. Măsura extraordinară a subliniat amploarea crizei din Europa, unde canicula şi seceta au scăzut nivelurile râurilor şi au stârnit îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu apă, transportul fluvial şi producţia de energie electrică, scrie The Guardian, care foloseşte în articolul său informaţii transmise de agenţiile Reuters şi The Associated Press.
Având în vedere că singurele centrale nucleare ale celor două ţări funcţionează la capacitate redusă, Ungaria şi România se bazează din ce în ce mai mult pe importuri costisitoare de energie electrică, pe măsură ce valul de căldură creşte cererea de energie electrică. Ambele ţări utilizează apa din Dunăre ca agent de răcire pentru reactoarele lor, precizează publicaţia.
Prim-ministrul Ungariei, Péter Magyar, a declarat că se preconizează închiderea completă a centralei de la Paks săptămâna viitoare. Având în vedere că se estimează că nivelul apei Dunării va rămâne prea scăzut pentru sistemele de răcire ale reactoarelor, închiderea ar putea dura câteva săptămâni.
Magyar a declarat anterior că reducerile voluntare ale consumului de energie electrică au diminuat cererea cu 700 MW duminică, uşurând semnificativ presiunea asupra reţelei. Pe lângă reducerile voluntare ale altor companii, compania farmaceutică Richter a anunţat luni că îşi va reduce consumul de energie electrică cu peste 50% în următoarele trei săptămâni.
În Serbia, nivelurile record de scăzute ale Dunării au determinat ca principala centrală hidroelectrică a ţării să funcţioneze la doar 20% din capacitate, ceea ce l-a determinat pe prim-ministrul Djuro Macut să prezideze luni o şedinţă de urgenţă axată pe problemele energetice, arată publicaţia britanică.
Nu se preconizează o creştere a nivelului apei pe Dunăre în zilele sau chiar săptămânile următoare, întrucât nu sunt prognozate precipitaţii semnificative. Fluviul traversează 10 ţări. Pe unele tronsoane, nivelul apei a scăzut la cote nemaiîntâlnite până acum. Retragerea apelor a scos la iveală roci, epave, o bombă din cel de-al Doilea Război Mondial şi rămăşiţele unui mamut lânos, notează The Guardian.
