Antena Meniu Search
x

De azi, toată planeta trăieşte pe datorie. Am consumat tot ce poate să producă Pământul într-un an. Care este vestea "bună"

De azi, 2 august 2023, umanitatea trăieşte "pe datorie", adică a folosit toate resursele biologice pe care Pământul le generează pe parcursul anului, a anunţat WWF România - Fondul Mondial pentru Natură.

de Redactia Observator

la 02.08.2023, 11:47

De azi, toată planeta trăieşte pe datorie. Am consumat tot ce poate să producă Pământul într-un an. Care este vestea "bună"
De azi, toată planeta trăieşte pe datorie. Am consumat tot ce poate să producă Pământul într-un an. Care este vestea "bună" - Shutterstock

Omenirea a consumat până miercuri, 2 august 2023, tot ce poate să producă planeta noastră într-un an fără să îşi epuizeze resursele şi va trăi pentru restul anului "pe datorie".

2 august 2023 este Ziua Suprasolicitării Planetei

2 august 2023 este Ziua Suprasolicitării Planetei, respectiv data la care umanitatea a folosit toate resursele biologice pe care Pământul le generează pe parcursul întregului an, ceea ce înseamnă că de-acum trăim "pe datorie", a anunţat, miercuri, WWF România - Fondul Mondial pentru Natură.

"Astăzi, 2 august 2023, este Earth Overshoot Day, data la care umanitatea a folosit toate resursele biologice pe care Pământul le generează pe parcursul întregului an. Este momentul în care am epuizat, la nivel global, resursele produse de Planetă pentru acest an. Ceea ce înseamnă că de-acum trăim "pe datorie", din resursele alocate anilor ce vor urma, conform studiilor recent efectuate de către Global Footprint Network, în peste 180 de ţări de pe întreg mapamondul", se arată într-un comunicat al WWF, citat de Agerpres

Pe acelaşi subiect

Ziua Suprasolicitării Planetei s-a mutat cu 5 zile mai târziu faţă de anul trecut

În comparaţie cu anul 2022, anul acesta vine şi cu o veste relativ bună: Ziua Suprasolicitării Planetei s-a mutat cu 5 zile mai târziu, însă progresul real este, de fapt, de numai o singură zi, celelalte patru zile sunt datorate îmbunătăţirii modului de calcul al seturilor de date, menţinute şi îmbunătăţite independent de FoDaFo şi de către Universitatea York, rapoartele National Footprint and Biocapacity Accounts oferă rezultate solide şi transparente. Pentru fiecare ediţie, rezultatele sunt recalculate din 1961 până în prez ent pentru a asigura consistenţă şi coerenţă întimp.

Potrivit sursei citate, Earth Overshoot Day nu are o zi fixă, se calculează împărţind biocapacitatea planetei (cantitatea de resurse ecologice pe care Pământul este capabil să genereze în acel an), la amprenta ecologică a umanităţii (cererea umanităţii pentru acel an) şi înmulţind cu 365, numărul de zile dintr-un an.

"Amprenta ecologică a fiecărui oraş, stat sau naţiune poate fi comparată cu biocapacitatea sa. Dacă cererea unei populaţii pentru bunuri ecologice depăşeşte oferta, regiunea respectivă are un deficit ecologic. O regiune în deficit ecologic satisface cererea importând, lichidând propriile active ecologice (cum ar fi pescuitul excesiv) sau emiţând dioxid de carbon în atmosferă. La nivel global, deficitul ecologic şi depăşirea sunt aceleaşi, deoarece nu există un import net de resurse către planetă", precizează reprezentanţii WWF.

Aceştia susţin că în ultimii 5 ani s-a constatat că trend-ul Earth Overshoot Day s-a stabilizat, dar este dificil de spus cât a fost influenţat de încetinirea economiei globale sau de eforturile de decarbonizare. Cu toate acestea, este nevoie de mult mai mult. Pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris al ONU, de a reduce emisiile de carbon cu 43% la nivel mondial până în 2030, comparativ cu 2010, ar fi necesară mutarea Zilei Suprasolicitării Planetei cu 19 zile anual în următorii şapte ani, arată WWF.

În opinia organizaţiei de mediu, schimbările simple ar putea muta în mod semnificativ Ziua Suprasolicitării Planetei. Astfel, creşterea surselor globale de electricitate cu emisii scăzute de carbon de la 39% la 75%, ar câştiga 26 de zile, reducerea la jumătate a risipei alimentare, care reprezintă 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, ar câştiga 13 zile, cultivarea intercalată a copacilor printre alte culturi, pe acelaşi teren, ar câştiga 2,1 zile în plus, iar protejarea surselor de apă dulce, de care depind agricultura, dar şi multe alte bunuri cu care ne-am obişnuit, de la produse alimentare, până la haine.

"Întrucât obiectivele WWF - Fondul Mondial pentru Natură pentru 2050 sunt zero pierdere a habitatelor naturale, înjumătăţirea amprentei ecologice a producţiei şi a consumului şi zero extincţii ale speciilor cauzate de om, între intensificarea fenomenelor meteorologice extreme şi continuarea războaielor din lume, considerăm că este important să securizăm resursele planetei pentru a putea susţine prosperitatea economică pe termen lung. Aceste obiective se vor traduce în beneficii directe pentru oameni, cum ar fi stabilitatea climei, hrană sănătoasă pentru toţi, apă potabilă şi o mai bună calitate a vieţii", au transmis reprezentanţii WWF România - Fondul Mondial pentru Natură.

Ce este WWF România- Fondul Mondial pentru Natură

Parte a WWF Internaţional, WWF România- Fondul Mondial pentru Natură este una dintre cele mai importante organizaţii de mediu. De peste 15 ani, WWF România îşi propune să oprească degradarea naturii şi să protejeze biodiversitatea printr-o serie de iniţiative care vizează protejarea şi exploatarea sustenabilă a resurselor naturale, reconstrucţia ecologică a habitatelor degradate, protecţia speciilor sălbatice şi susţinerea tranziţiei către soluţii care să reducă amprenta ecologică a consumului.

Zonele de conservare prioritare ale organizaţiei sunt: Maramureş, Transilvania, Sud-vestul Carpaţilor, Apuseni, Lunca şi Delta Dunării. WWF - Fondul Mondial pentru Natură este cea mai mare organizaţie de protecţie a mediului din lume şi este prezentă de peste 60 de ani, în peste 100 de ţări, pe 6 continente. 

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei
Veţi mai comanda de pe Shein şi Temu dacă vor creşte taxele?
Observator » Stiri externe » De azi, toată planeta trăieşte pe datorie. Am consumat tot ce poate să producă Pământul într-un an. Care este vestea "bună"