Europa se grăbește să creeze un fond de apărare de 500 de miliarde de euro prin piețele de credit

Ţările UE discută despre crearea un fond comun de 500 de miliarde de euro pentru proiecte comune de apărare și achiziții de arme, cu ajutorul piețelor de obligațiuni (sau de credit), pentru a crește cheltuielile în așteptarea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, relatează Financial Times. 

Amenințarea lui Donald Trump că SUA vor retrage garanțiile de securitate ţărilor NATO care nu-şi ating ţinta de cheltuieli pentru apărare (peste 2%) a îndemnat capitalele europene să exploreze opțiuni mai radicale de finanțare, inclusiv împrumuturi comune, idee respinsă până acum de ţări precum Germania, Olanda și Danemarca.

Oficialii europeni discută crearea unui mecanism de finanțare presupunând înfiinţarea unei entităţii cu scop special care ar emite obligațiuni cu garanții susținute de bugetele naționale ale statelor participante la fond, nu ale UE în întregime. Modelul de finanțare ar putea fi deschis și statelor aliate din afara UE, precum Regatul Unit și Norvegia.

Planul câștigă teren în mai multe state cheie ale UE, au declarat șase persoane implicate în discuții. Olanda, Finlanda și Danemarca susțin în general ideea, dar poziția Germaniei este incertă și va depinde de alegerile federale din februarie. Deși ținta exactă de împrumut nu a fost convenită, cei implicați în negocieri au spus că ar trebui să depășească 500 de miliarde de euro. Planul a fost discutat cu Marea Britanie, dar Londra nu s-a angajat încă să se implice. Un înalt oficial britanic a numit discuţiile un semn "încurajator" de determinare.

Un rol important ar urma să joace Banca Europeană de Investiții, ajutând la administrarea entităţii cu scop special (SPV) și la gestionarea funcțiilor de trezorerie. Spre deosebire de propunerile anterioare de a emite euro obligațiuni pentru apărare, adică împrumuturi comune la care țările UE mai conservatoare din punct de vedere fiscal s-au opus, participarea la crearea fondului de apărare ar fi voluntară și deschisă statelor din afara UE.

Asta înseamnă că restricțiile UE privind utilizarea fondurilor comune în scopuri militare nu s-ar aplica, iar statele neutre din punct de vedere militar, precum Austria, Malta, Irlanda și Cipru, pot să nu participe, fără să repingă planul prin veto.  Germania și Franța ar beneficia de pe urma mai multor cheltuieli europene pentru apărare, iar Italia și Spania sunt, de asemenea, jucători mari în industrie, care au de câștigat din această inițiativă, a comentat premierul grec Kyriakos Mitsotakis.

BEI ar contribui la gestionarea garanțiilor naționale care stau la baza SPV și va juca un rol administrativ pe piețele de capital, au spus persoanele implicate în discuții. Conform politicii sale actuale de creditare, BEI are inderdicţie să finanțeze direct investițiile în armament. "Nu am fost sesizați cu privirae la niciun astfel de plan" a reacţionat un purtător de cuvânt al BEI.

Banii ar putea fi folosiți pentru a sprijini proiecte comune de apărare, cum ar fi scutul aerian comun propus de Polonia și Grecia și care ar costa numai el 500 de miliarde de euro, potrivit comisarului european pentru apărare Andrius Kubilius.

Bruxellesul speră că finanțarea pentru achizițiile comune de arme va stimula contractanții din domeniul apărării să facă investiții pe termen lung. Dar mai sunt multe de rezolvat cu privire la modul în care vor fi utilizate fondurile. "Nu ne opunem să oferim mai mulți bani pentru apărare", a spus un înalt oficial implicat în discuții. "Dar prioritatea trebuie să fie definirea exactă pe ce se vor cheltui". 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰