Italia și Germania, pact electoral pe migranţi. Berlinul pune frână ONG-urilor germane care salvau oameni pe mare şi îi debarcau în Italia

Ambasadorii statelor membre UE au convenit miercuri asupra unui text cheie al reformei politicii europene de migraţie, depăşind reticenţa Italiei, chiar înainte de un summit al celor 27 care va avea loc vineri în Spania, transmite AFP, citată de Agerpres.

Regulamentul în cauză, care va face în continuare obiectul negocierilor cu Parlamentul European, are scopul de a organiza o reacţie în cazul unui aflux masiv de migranţi într-un stat UE, aşa cum s-a întâmplat în cazul crizei refugiaţilor din 2015 - 2016. Prevede, în special, solidaritate obligatorie între statele membre şi o posibilă prelungire a duratei detenţiei migranţilor la frontierele externe ale Uniunii.

Acest text, ultima parte din "Pactul privind azilul şi migraţia" al UE asupra căruia ţările membre trebuiau să convină, a întâmpinat obiecţii timp de câteva luni din partea Germaniei, din motive umanitare. La sfârşitul lunii septembrie s-a găsit un compromis pentru a obţine undă verde din partea Berlinului, dar Italia şi-a exprimat apoi dezacordul în legătură cu o prevedere privind rolul ONG-urilor în salvarea migranţilor.

Roma acuză Germania că finanţează ONG-uri care preia migranţi din Marea Mediterană şi îi duce în Italia

Italia acuză Germania că finanţează mai multe ONG-uri care realizează acţiuni de salvare în Marea Mediterană. Premierul italian Giorgia Meloni a cerut săptămâna trecută ca aceste ONG-uri să debarce migranţii în ţările ale căror pavilion este arborat de nave. În cele din urmă a fost găsită o formulă care să mulţumească Italia şi Germania. Prevederea controversată a fost ştearsă, dar a fost păstrată în preambul.

Ceea ce a permis ca Giorgia Meloni să afirme că "poziţia italiană a câştigat". În acelaşi timp, o sursă guvernamentală germană a fost mulţumită că Berlinul a obţinut ca intervenţiile salvatorilor civili pe mare să nu poată fi folosite ca pretext pentru a activa reglementarea de criză. Cancelarul Olaf Scholz a salutat acest acord privind o reformă care "va limita efectiv imigraţia ilegală în Europa şi va oferi ajutor de durată statelor precum Germania".

Austria, Slovacia şi Cehia s-au abţinut în privinţa acestui text, în timp ce Polonia şi Ungaria s-au opus, potrivit unor surse diplomatice. Comisia Europeană şi Spania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, sperau la un acord înainte de summitul european care reuneşte vineri la Granada, în sudul Spaniei, şefii de stat şi de guvern din statele membre şi unde chestiunea arzătoare a migraţiei va fi în centrul discuţiilor.

Textul prevede, în cazul unui aflux "masiv" şi "excepţional", instituirea unui sistem de scutire mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite. Punerea în aplicare a acestuia va necesita totuşi o autorizare din partea statelor membre.

El prelungeşte durata posibilă a detenţiei unui migrant la frontierele externe ale UE până la 40 de săptămâni şi permite proceduri mai rapide şi simplificate de examinare a cererilor de azil pentru un număr mai mare de exilaţi (pentru cei care provin din ţări a căror rată de recunoaştere, care adică rata de răspuns pozitiv la cererile de azil, este mai mică de 75%), pentru a putea fi returnaţi mai uşor.

Totodată, prevede o declanşare rapidă a mecanismelor de solidaritate faţă de statul membru care se confruntă cu acest aflux, în special sub formă de relocare a solicitanţilor de azil sau de contribuţie financiară. Obiectivul declarat este ratificarea acestei reforme până la alegerile europene din iunie.

Ungaria şi-a reafirmat ostilitatea clară, acuzând Bruxelles-ul că "încurajează imigraţia"."Solicităm Bruxelles-ului să pună capăt imediat acestei politici migratorii şi cotelor de relocare obligatorii", a reacţionat ministrul de externe Peter Szijjarto. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰