Japonia pregătește cele mai mari investiții în apărare de la cel de al Doilea Război Mondial. Decizia guvernului nipon, contestată de pacifiști

Premierul Fumio Kishida, consideră Japonia și poporul său se află la "un punct de cotitură în istorie" și a declarat că această creștere a fost "răspunsul la diferitele provocări de securitate cu care ne confruntăm". Guvernul său se teme că Rusia a stabilit un precedent care va încuraja China să atace Taiwanul, amenințând insulele japoneze din apropiere, perturbând aprovizionarea cu semiconductori avansați și punând în pericol rutele maritime pe care este transportat petrolul din Orientul Mijlociu.

Principala noutate, numită în documente ''capacitate de contraatac'', stipulează că Japonia trebuie să dispună de mijloace militare pentru a lovi ţinte în teritoriu inamic ''în cadrul unor măsuri minim necesare de autoapărare'', pentru a face faţă la ceea ce autorii documentelor apreciază drept ''cel mai grav climat de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial''. Documentele stabilesc trei condiţii în care pot fi realizate ''contraatacuri'': în cazul unei agresiuni împotriva Japoniei sau a unei ţări aliate care compromite supravieţuirea Japoniei, când nu există mijloace potrivite pentru a respinge un atac şi doar atunci când folosirea forţei este cât mai redusă cu putinţă.

Investițiile în apărare, criticate de opoziție

Această măsură a generat numeroase critici din partea opoziţiei şi a experţilor juridici pentru că este dificil de încadrat în Constituţia niponă, care stipulează că ţara poate recurge la forţa militară doar pentru a se apăra şi că a renunţat la război ca modalitate de soluţionare a conflictelor internaţionale.

Japonia nu a mai dispus de capacităţi militare pentru a lovi ţinte inamice aflate la mare distanţă de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, ca urmare a adoptării unei Constituţii pacifiste şi a acordului bilateral de securitate cu SUA, ţară care garantează apărarea arhipelagului în faţa oricărei ameninţări la adresa teritoriului nipon.

Pentru a se dota cu aceste noi capacităţi, Japonia intenţionează să achiziţioneze armament ''standoff'' sau de atac la distanţă, între care se remarcă drept noutăţi achiziţionarea de rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Tomahawk, de producţie americană, şi dezvoltarea la nivel intern a rachetelor hipersonice, a rachetelor ghidate antinavă şi a dronelor de luptă.

Noua foaie de drum niponă în materie de apărare este menită să se adapteze ascensiunii militare a Chinei, definită drept ''o provocare strategică fără precedent'', constantelor lansări de rachete efectuate de Coreea de Nord şi invaziei Ucrainei de către Rusia, ţară cu care Japonia are dispute teritoriale.

Noua strategie de apărare are ca obiectiv creşterea cheltuielilor militare în Japonia între 2023 şi 2027 cu până la 2% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce ar aduce Japonia la nivelul ţărilor membre ale NATO. De decenii, cheltuielile militare ale Japoniei reprezentau sub 1% din PIB, notează EFE. În acest context, sute de niponi au manifestat vineri în faţa Kantei, sediul şefului guvernului nipon, în semn de protest faţă de noua foaie de drum în domeniul apărării.

''În ultimii 80 de ani, după cel de-al Doilea Război Mondial, am avut o politică în care am încercat să frânăm cheltuielile militare şi am renunţat la forţă. Acum, guvernul distruge această politică'', a declarat pentru EFE Shigeo Kimoto, în vârstă de 67 de ani, unul dintre organizatorii manifestaţiei. În opinia acestui protestatar, dacă Japonia decide să se doteze cu rachete cu rază lungă de acţiune, acest lucru ar putea fi perceput de China ca o ameninţare, iar Beijingul ar putea trece la represalii. El spune că banii din impozite ''ar trebui cheltuiţi pentru îmbunătăţirea nivelului de trai în ţară''.

''Îmi doresc ca Japonia să rămână o ţară paşnică şi să nu contribuie la intensificarea atmosferei militare în lume'', a declarat un alt bărbat, sub rezerva anonimatului. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰