Le Monde: Protestele din Franța nu au produs efectul dorit. Ciocniri violente între demonstranţi şi poliţie
Zi de foc în Franţa, unde zeci de mii de oameni au ieşit pe străzi în marile oraşe. Aşa cum era de aşteptat, protestele faţă de programul de austeritate al guvernului au degenerat în adevărate lupte de stradă. 450 de oameni au fost arestaţi, iar 12 jandarmi au fost răniţi în violenţele care au avut loc în Paris, Lyon sau Montpellier. Cu toate acestea, mişcarea "Blocăm tot", născută pe reţelele sociale, în special pe Telegram, nu a avut efectul scontat. Franţa nu a fost blocată, scrie Le Monde.
La Paris, sute de protestatari care încercau să blocheze accesul în Gara de Nord au fost întâmpinaţi de către jandarmi. În aceeaşi zonă, forţele de ordine au folosit şi gazele lacrimogene pentru a elibera autobuzele blocate. Tot în capitală, un restaurant coreean a fost incendiat cu clienţii încă în interior, dar, din fericire, nimeni nu a fost rănit.
Protestele au început încă de la primele ore ale dimineţii în marile oraşe din Hexagon, sub sloganul "Blocaţi totul", lansat pe reţelele de socializare. Oamenii au instalat bariere pe şoselele de centură, au oprit circulaţia mijloacelor de transport în comun şi au incendiat pubele şi chiar autobuze.
În Lille şi în Strasbourg, mai multe licee şi-au închis porţile după ce elevii şi profesorii nu au mai reuşit să ajungă la cursuri. Mulţi dintre tineri au rămas însă în stradă. După mai multe ore de proteste paşnice, la Strasbourg, au început confruntările între protestatari şi forţele de ordine. Se aruncă cu fumigene, au fost incatusate in aceste momente.
Manifestaţiile au apărut ca reacţie la planul de austeritate bugetară al fostului premier Francois Bayrou, care şi-a prezentat demisia marţi. Nici înlocuitorul lui Bayrou, Sebastian Lecornu nu este pe placul manifestanţilor, care au acuzat că numirea lui este încă o negare a democraţiei.
Protestele au avut loc în paralel cu o grevă generală a principalelor sindicate din învăţământ, sănătate şi transporturi din regiunea Ille de France. La Paris, zeci de zboruri au fost anulate sau amânate, inclusiv din România. Iar circulaţia trenurilor a fost grav afectată.
"Cei care au vrut să blocheze ţara nu au reuşit să o facă"
Ministerul de Interne a numărat 850 de adunări publice şi sute de blocaje, reunind aproximativ 197. 000 de persoane în întreaga Franţă. Sindicatul CGT a anunţat 250.000 de manifestanţi. În total, 540 de persoane au fost arestate, dintre care 211 la Paris, iar 415 de persoane au fost plasate în custodia poliţiei, dintre care 110 în capitală, potrivit Ministerului de Interne. De asemenea, 23 de agenţi ai forţelor de ordine au fost răniţi uşor.
Cele aproape 200.000 de persoane din toată Franţa care au participat la mişcare au reprezentat o mobilizare pe care ministrul de interne demisionar Bruno Retailleau a descris-o ca fiind "semnificativă", deşi a adăugat că "cei care au vrut să blocheze ţara nu au reuşit să o facă".
Totuşi, lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a dezavuat mişcarea şi a folosit-o pentru a-şi ataca oponenţii politici din extrema stângă. Ieşirea din criză nu va fi realizată prin această "strategie a insurecţiei permanente", a scris pe X Marine Le Pen, invocând "scenele de devastare şi de violenţă împotriva forţelor de ordine" provocate de "confiscarea şi recuperarea de către LFI a mişcării de protest faţă de politicile macroniste".
"Ieşirea din criză se va face prin urne şi nu prin această strategie de insurecţie permanentă şi de legitimare a haosului, care sunt singurele cuvinte de ordine ale extremei stângi", a scris lidera deputaţilor din Rassemblement National (RN) pe X.
Mişcarea unei noi generaţii
Mişcarea "Blocăm totul" a fost comparată cu rebeliunea "Vestelor galbene" care a izbucnit în 2018-2019 din cauza impozitelor şi a costului vieţii şi care l-a forţat pe Macron să facă concesii politice ce au costat miliarde de euro.
Cu toate acestea, sociologul Antoine Bristielle de la think tank-ul Fundaţiei Jean Jaures a remarcat o diferenţă generaţională între cele două mişcări. "În mişcarea Vestele galbene, aveam o Franţă destul de vulnerabilă, care se lupta să supravieţuiască, mulţi muncitori, mulţi pensionari, în timp ce aici, în ceea ce priveşte vârsta, sunt mulţi tineri", a spus Bristielle. Ei au "o anumită viziune asupra lumii, în care există mai multă justiţie socială, mai puţină inegalitate şi un sistem politic care funcţionează diferit, mai bine", a explicat sociologul.
"Tinerii sunt viitorul, generaţia veche ne-a lăsat o lume de toată jea, un guvern de toată jena. Depinde de noi să luptăm pentru a schimba asta şi să dansăm pe cenuşa vechii lumi", confirmă studenta Alice Morin, în vârstă de 21 de ani.
Franţa se află sub presiune pentru a reduce deficitul bugetar, care este aproape dublu faţă de plafonul de 3% al Uniunii Europene, şi datoria publică, care echivalează cu 114% din PIB.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
