Nicuşor Dan, editorial în Washington Times, la 25 de ani de la 9/11: "Când toți românii au fost americani"

• "Când toți românii au fost americani pentru o zi"
• Trei preşedinţi români au scris în Washington Times

Textul, intitulat „When all Romanians were Americans for a day” (Când toți românii au fost americani pentru o zi), a apărut pe 10 septembrie. În editorial, șeful statului evocă atentatele din 11 septembrie 2001 și solidaritatea manifestată atunci de România față de Statele Unite. Nicușor Dan susține că atacurile au demonstrat că distanța și frontierele nu mai pot garanta securitatea unei țări și amintește participarea militarilor români, începând din 2002, la operațiunile desfășurate alături de americani. El reafirmă totodată că România este „un aliat de nădejde” al Statelor Unite și leagă securitatea Europei de angajamente mai puternice ale aliaților și de o împărțire mai echitabilă a poverii în materie de apărare.

"Când toți românii au fost americani pentru o zi"

Iată textul integral: "Când toți românii au fost americani pentru o zi. O legătură de nezdruncinat, o iubire comună pentru libertate

În urmă cu douăzeci și cinci de ani, într-o dimineață senină de septembrie, teroarea a lovit New York-ul, Washingtonul și câmpurile din Pennsylvania.

O zi care părea ca oricare alta s-a transformat într-un reper istoric. A fost o zi a tragediei, a doliului și a comemorării, atât în Statele Unite, cât și în toate colțurile lumii. În același timp, a fost o zi a solidarității, a acțiunii și a reafirmării valorilor pe care cu toții le prețuim și le împărtășim.

La 11 septembrie, întreaga lume, șocată de uciderea atâtor oameni nevinovați, a fost martora felului în care o națiune a ieșit din tragedie cu o forță și o energie reînnoite. Oră după oră, în zilele și nopțile care au urmat, valorile fundamentale ale spiritului american s-au manifestat prin nenumărate acte de eroism, generozitate, ingeniozitate și leadership.

Atacurile lașe urmăreau să demoralizeze și să umilească. În schimb, ele au arătat întregii lumi că sufletul unei națiuni, curajos, vizionar și plin de compasiune, era la fel de viu și de puternic precum fusese la Saratoga, Gettysburg sau Omaha.

Acea dată istorică a avut și o semnificație personală pentru mine. La fel ca mulți dintre concetățenii mei români, chiar și după 25 de ani încă simt oroarea, revolta și indignarea pe care le-am trăit cu toții în fața acelor atrocități. Îmi amintesc momentul în care am realizat că atacurile nu erau îndreptate doar împotriva unei țări, ci împotriva valorilor care unesc toate societățile libere.

În urma atentatelor de la 11 septembrie s-a întâmplat un lucru remarcabil. Omenirea a înțeles că durerea unei națiuni poate deveni durerea tuturor națiunilor. În acea zi fatidică, oamenii liberi de pretutindeni au fost alături de America. Într-un sens cât se poate de real, toți românii au fost americani pentru o zi.

Acel sentiment a avut consecințe profunde. Atacurile au spulberat iluzia că granițele sau distanța pot garanta securitatea. Dacă terorismul putea lovi inima financiară și culturală a celei mai importante democrații a lumii, atunci putea lovi oriunde.

Lecția a fost dură și limpede: un atac împotriva unuia putea deveni un atac împotriva tuturor.

Sunt mândru că noi, românii, am înțeles imediat această lecție și că, de atunci, am acționat cu hotărâre în spiritul ei. Atunci când America și-a chemat aliații și partenerii în lupta împotriva terorismului, România a răspuns. Soldații, aviatorii, marinarii, ofițerii de informații și diplomații noștri au stat și continuă să stea umăr la umăr cu omologii lor americani în lupta pentru apărarea valorilor noastre comune, a modului nostru de viață și a idealurilor pe care se întemeiază civilizația noastră.

Începând din 2002, România a devenit un participant activ la eforturile coaliției în mai multe teatre de operațiuni și misiuni importante. Mii de militari români au servit cu curaj și demnitate, iar mulți au plătit un preț greu. Unii nu s-au mai întors niciodată acasă. Sacrificiul lor face parte din istoria alianței noastre.

Sprijinul României nu a izvorât doar din obligațiile asumate în cadrul alianțelor, ci și din convingere. Din propria noastră istorie știm că libertatea este prețioasă și fragilă. Știm că societățile democratice trebuie să rămână unite atunci când sunt amenințate.

Mesajul meu către America și către președintele Trump începe și se încheie întotdeauna astfel: România este mândră să fie un aliat de nădejde al Statelor Unite. Românii înțeleg că relația noastră are o semnificație specială, înrădăcinată în istorie și în experiențele pe care le împărtășim.

Onorăm Statele Unite pentru rolul lor decisiv în încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și pentru leadershipul manifestat în lupta care a durat decenii pentru ridicarea Cortinei de Fier, ce a divizat continentul nostru timp de generații.

Acest leadership continuă și astăzi prin convingerea președintelui Trump că pacea în Europa se bazează pe angajamente mai puternice din partea aliaților și pe o împărțire mai echitabilă a poverii.

Legătura specială dintre țările noastre dăinuie. Fie că este vorba despre sprijinirea misiunilor Alianței sau despre aprofundarea cooperării în domeniul apărării, energiei și tehnologiei, România rămâne ferm angajată în dezvoltarea și extinderea parteneriatului strategic cu Statele Unite.

La începutul acestui an, am demonstrat încă o dată acest angajament, facilitând rapid și public cerințele operaționale americane pentru Operațiunea „Epic Fury”, prin intermediul Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu, subliniind astfel hotărârea noastră de a fi alături de Statele Unite atunci când securitatea colectivă impune acțiune.

În 2026 marcăm 250 de ani de când un grup restrâns de oameni, reuniți la Philadelphia, și-au pus semnăturile pe ideea că libertatea îi aparține fiecărei ființe umane prin drept. În urmă cu douăzeci și cinci de ani, acelei idei i s-a răspuns prin foc. Turnurile Gemene s-au prăbușit; cuvintele nu.

Libertatea nu este abandonată în vremuri de încercare. Atunci își arată adevărata forță. Pusă la încercare de adversitate, ea nu poate fi învinsă de teroare, ci nu poate decât să devină mai puternică.

Numai acționând în solidaritate, cu vigilență și hotărâre, putem garanta că promisiunile luminoase și universale făcute de Părinții Fondatori cu secole în urmă vor rămâne la îndemâna tuturor, asemenea unei zile senine de septembrie la New York, pe care nicio violență nu o poate cufunda vreodată în întuneric”.

Trei preşedinţi români au scris în Washington Times

Washington Times este asociat cu zona conservatoare a presei americane. Este al treilea articol de opinie al președintelui României într-un interval de aproximativ două luni și jumătate în publicații poziționate în dreapta spectrului politic american.

La începutul lunii iulie, Nicușor Dan a semnat un articol în Newsmax, în apropierea aniversării a 250 de ani de la independența Statelor Unite. În acel text, șeful statului vorbea despre respectul românilor pentru leadershipul american, despre Donald Trump și despre necesitatea aprofundării Parteneriatului Strategic. A urmat, pe 27 august, un editorial publicat de Fox News, intitulat „I’m president of one of America’s most reliable allies. Here’s how we stand up to Russia”. Nicușor Dan prezenta România drept un aliat esențial al Statelor Unite la Marea Neagră și vorbea despre investițiile în apărare, amenințarea Rusiei și rolul sistemelor militare americane.

Nu este, de altfel, prima dată când un președinte al României folosește Washington Times pentru a transmite un mesaj către mediul politic american. În iunie 2004, Ion Iliescu a publicat în același ziar un articol de opinie intitulat „Reagan's legacy”, dedicat moștenirii fostului președinte american Ronald Reagan.

Un an mai târziu, în decembrie 2005, Traian Băsescu acorda Washington Times un amplu interviu în care vorbea despre războiul din Irak, despre relația cu administrația George W. Bush și despre prezența militară americană în România. Băsescu spunea atunci că strategia din Irak ar trebui „ajustată” și descria găzduirea trupelor americane pe teritoriul României drept împlinirea unei vechi aspirații a românilor.