Oficiali europeni cer ca UE să aibă o forță militară: Greșelile NATO în Afganistan arată necesitatea unei autonomii a UE. Este o înfrângere a întregului Occident

"Aceasta este o înfrângere a întregului Occident și a ceea ce am crezut în ultimii douăzeci de ani. Cu siguranță nu este sfârșitul NATO, așa cum au scris unii analiști, dar este clar că Alianța trebuie regândită. Sunt convins că este necesară o implicare mai mare a Europei", a declarat generalul Claudio Graziano, președintele Comitetului militar al UE, primul nucleu al apărării europene.

Fost comandant al forțelor armate italiene a condus misiuni în toată lumea, din Mozambic până în Liban. Iar în prezent nu are nicio îndoială: „Epoca intervențiilor internaționale majore născute după 11 septembrie 2001 s-a încheiat. Până la Primăvara Arabă, NATO a fost protagonistul acestor operațiuni și a acționat în baza unui mandat al Națiunilor Unite: după cel din Libia împotriva regimul Gaddafi, totul s-a schimbat. Tot în 2011, Alianța și-a redus drastic angajamentul în Afganistan și, din acel an, Consiliul de Securitate al ONU nu a decis o singură misiune. Acum și America pare dispusă să reducă rolul activ și pentru aceasta avem nevoie de o implicare mai mare a Europei. Există un gol: dacă nu îl umplem, alții o vor face", a avertizat generalul.

"Acest lucru a fost decis de americani, care au contribuit întotdeauna cu 85% din forțe și au suferit majoritatea pierderilor. Lecția din Kabul este clară: statele individuale nu mai pot conta pe tabla de șah mondială. Pentru aceasta, Uniunea Europeană trebuie să aibă o singură voce și aceasta trebuie făcută să cântărească în interiorul și în afara NATO. Nu vom putea face niciodată ceea ce SUA au realizat în ultimii douăzeci de ani, dar putem coagula inițiative de amploare cu mijloace politice, economice, diplomatice și chiar militare", mai susține generalul Claudio Graziano în La Repubblica. 

Întrebat care a fost cea mai mare greșeală a NATO, generalul a explicat:  „În Afganistan s-au înșelat tot timpul. Prima dată, imediat după 2001, au încercat să o facă cât mai repede posibil. Imperativul era „cu cât ești mai puțin pe teren, cu atât mai bine”. În 2005 erau foarte puțini soldați occidentali: Pentagonul a mutat centrul operațiunilor în Irak, brigada multinațională și o divizie americană au rămas în toată țara. Apoi, în 2008-11, cu administrația Obama a avut loc o creștere, o intervenție în masă, cu 110.000 de oameni. Dar a fost făcută doar cu gândul retragerii, de a transmite clar intenția de a pleca cât mai curând posibil. De ce mai există trupe ONU sau UE în Bosnia, Kosovo și Liban? Tocmai pentru a evita aceste situații. În plus, nu a existat o claritate a obiectivelor în Afganistan. Unele țări s-au gândit la lupta împotriva talibanilor, altele la reconstrucție. Și toate au plecat înainte de a atinge aceste obiective.”

Graziano a subliniat și ce împiedică UE în prezent să gestioneze singură misiunile militare: "Lipsește voința politică. Uniunea trebuie să își definească acum interesul principal și să acționeze ca un actor eficient: trebuie să fie mai credibilă și mai asertivă, dotându-se cu instrumentele necesare pentru a-și realiza ambițiile. Poziția adoptată de SUA prin decizia retragerii din Afganistan arată cât de necesar este acest lucru. De ce este nevoie? Un comandament central care are la dispoziție suficiente forțe, fonduri eficiente, structuri operaționale coordonate, investiții în cibernetică și noi tehnologii. UE are un grup de luptă cu 5.000 de soldați gata pentru desfășurare rapidă: într-o situație precum cea a aeroportului din Kabul ar putea face diferența".

Şeful diplomaţiei europene cere o forţă militară a UE după tragedia din Afganistan

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, s-a pronunţat duminică, din nou, în favoarea creării unei forţe militare a UE pentru a obţine o "autonomie strategică" a blocului comunitar şi a înceta să mai acţioneze ca "un subsidiar al americanilor".

"Tragedia" care se petrece în Afganistan trebuie să-i determine pe europeni să se doteze cu o capacitate militară de intervenţie pentru a face faţă viitoarelor crize care ameninţă să se declanşeze în Irak şi în Sahel, a avertizat Borrell într-un interviu acordat sâmbătă AFP, citat de Agerpres. Căderea guvernului afgan şi cucerirea Kabului de către talibani înainte de retragerea ultimilor militari americani programată pentru 31 august a constrâns ţările occidentale să organizeze de urgenţă evacuarea propriilor cetăţeni şi a colaboratorilor lor afgani.

"Mai avem încă peste 200 de agenţi afgani care aşteaptă să pătrundă pe aeroportul din Kabul şi nu este uşor. Mai întâi trebuie să treacă de controalele talibanilor, apoi de cele americane, extrem de restrictive; am cerut deja o mai bună coordonare", a declarat Borrell referitor la dificultăţile de evacuare din Afganistan într-un interviu pentru publicaţia spaniolă El Confidencial. "Americanii vor să scoată 60.000 de persoane din Afganistan înainte de sfârşitul lunii. Matematic, aceasta este imposibil", a susţinut Josep Borrell.

Mai mulţi aliaţi ai NATO au cerut vineri americanilor să-şi amâne plecarea

Cu 6.000 de militari, ei au preluat controlul asupra aeroportului din Kabul, de unde sunt organizate evacuările. "Problema este accesul la aeroport. Măsurile de control şi securitate ale americanilor sunt foarte puternice. Noi înşine ne-am plâns. Le-am cerut să manifeste mai mult flexibilitate. Nu vom reuşi să-i facem să treacă pe colaboratorii noştri", a spus Borrell. "Înţeleg că ei trebuie să controleze din motive de securitate, dar aceasta complică foarte mult accesul", explică şeful diplomaţiei europene, care a discutat deja problema cu secretarul de stat american Antony Blinken.

Pentru a eficientiza şi mai mult aceste activităţi, Borrell consideră că este necesar de a miza pe o aşa-numită "autonomie strategică" a Uniunii Europene. "Ne-am dori acum să avem capacitatea de a acţiona prin noi înşine, să avem o forţă militară capabilă să se mobilizeze aşa cum nord-americanii şi-o mobilizează pe a lor, ceea ce reprezintă o 'busolă strategică', un 'pivot strategic", 'o primă forţă de intrare', o forţă de a acţiona în regim de urgenţă. Nu numai în misiuni de antrenament, ci şi în situaţii mai complicate, ca în acest scenariu".

În plus, şeful diplomaţiei europene îndeamnă ca mesajul transmis de administraţia americană să fie bine înţeles: "Ceea ce a spus (preşedintele Joe) Biden este că SUA nu vor mai purta războiul altora, iar UE a acţionat ca o putere 'kantiană', utilizând instrumentele păcii, statului de drept şi comerţului".

"Ceee ce se petrece acum în Afganistan este o tragedie. Marea întrebare este: pentru ce s-a întâmplat aşa?", şi-a exprimat el regretul, făcând referire la o întâlnire cu fostul preşedinte afgan Ashraf Ghani, în iulie, la Taşkent, în Uzbekistan: "Avea o mare amărăciune. Mi-a spus că, fără sprijinul aerian american, nu putea să păstreze ţara şi că trebuia să se replieze spre Kabul". "El nu a mai avut timp să aplice această strategie. Armata afgană a refuzat să lupte. Totuşi ea nu era dezarmată, având în vedere cantitatea de armament lăsată talibanilor. Dar nu mai credea" în victorie, a adăugat Borrell.

"Regret mult modul în care s-au petrecut lucrurile. Dar nimeni nu a cerut părerea europenilor", a amintit şeful diplomaţiei UE. "Acest nou scenariu pune fără îndoială probleme de leadership la nivel mondial şi cred că este o ocazie de a consolida conceptul şi politica activă de autonomie strategică europeană", a concluzionat înaltul oficial al UE

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰