Peste 50.000 de ruşi au murit în "maşina de tocat carne" din Ucraina, anunţă BBC. Câţi dintre ei sunt militari, recruţi şi deţinuţi

Strategia "maşinii de tocat carne"

Armata rusă a folosit "atacuri frontale ineficiente de tip val uman" în luptele pentru oraşul Vuhledar, potrivit experţilor americani de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Menţionăm că nu toţi analiştii militari sunt de acord cu descrierea atacurilor drept "valuri umane".

O creştere semnificativă în grafica deceselor poate fi observată în primăvara anului 2023, în timpul bătăliei pentru Bahmut, când grupul de mercenari Wagner a ajutat Rusia să captureze oraşul. Liderul Wagner, Evgheni Prigojin, a estimat atunci pierderile grupului său la 22.000 de persoane.

Capturarea oraşului Avdiivka din estul Ucrainei a dus la o altă creştere a numărului de decese militare în rândul ruşilor. Ruşii au început ofensiva pentru Avdiivka în toamna lui 2023, dar oraşul a fost cucerit la finalul lunii februarie 2024. 

Aproape jumătate dintre ruşii morţi nu au avut legătură cu armata înainte de invazie

Voluntarii care lucrează pentru BBC şi Mediazona au numărat noi morminte militare în 70 de cimitire din Rusia de la începutul războiului. Imaginile surprinse arată că cimitirele au fost extinse semnificativ.

Fotografiile şi înregistrările video realizate la sol sugerează că majoritatea acestor noi morminte aparţin soldaţilor şi ofiţerilor ucişi în Ucraina. BBC estimează că cel puţin 40% dintre soldaţii morţi sunt  persoane care nu au avut nicio legătură cu armata ţării înainte de invazie.

La începutul invaziei, Rusia a folosit trupe profesioniste pentru a desfăşura operaţiuni militare complicate, a explicat Samuel Cranny-Evans, analist la Institutul Rusi. Dar pe măsură ce soldaţii experimentaţi au fost ucişi sau răniţi, ei au fost înlocuiţi de bărbaţi cu pregătire sau experienţă militară limitată, cum ar fi voluntari, civili şi prizonieri, susţine analistul. 

Cel puţin 9.000 de deţinuţi ruşi au fost ucişi pe front

Recruţii din închisori sunt cruciali pentru succesul "maşinii de tocat carne" scrie BBC. Datele sugerează că aceştia sunt ucişi mai repede pe linia frontului. Moscova i-a permis liderului Evgheni Prigojin să înceapă să recruteze în închisori din iunie 2022. Deţinuţii deveniţi luptători au luptat apoi în numele guvernului rus ca parte a unei armate private. 

Potrivit unor zvonuri neconfirmate de dovezi, gruparea Wagner ar fi executat pe loc soldaţi deţinuţi dacă se retrăgeau fără ordine. Grupul a continuat să recruteze prizonieri până în februarie 2023, când relaţia cu Kremlinul a început să se deterioreze. De atunci, Ministerul rus al Apărării a continuat aceeaşi politică, susţine BBC. 

Cel puţin 9.000 de deţinuţi din închisorile ruseşti au fost ucişi pe linia frontului. BBC a confirmat datele de începere a contractului militar şi datele la care au fost ucişi pentru mai mult de 1.000 dintre ei. Potrivit analizei, foştii prizonieri au supravieţuit în medie trei luni pe front, sub comanda Wagner. Dar, cei recrutaţi ulterior de către Ministerul Apărării au trăit în medie doar două luni.

Ministerul a creat unităţi cunoscute sub numele de "Storm", formate aproape în întregime din deţinuţi. Aceste detaşamente sunt adesea tratate de ruşi ca pe o forţă de aruncat în luptă, de care se pot lipsi.

"Luptătorii Storm sunt carne de tun", a declarat anul trecut pentru Reuters un soldat obişnuit, care a luptat alături de aceste unităţi. Recent, ei au avut un rol esenţial în bătălia pentru capturarea Avdiivka. Oraşul a căzut în mâinile Rusiei în urmă cu opt săptămâni şi a reprezentat cea mai mare victorie strategică şi simbolică pe câmpul de luptă pentru Putin de la Bahmut încoace.

Deţinuţi trimişi direct pe linia frontului

Sub conducerea Wagner, deţinuţii primeau o pregătire militară de două săptămâni înainte de a ajunge pe câmpul de luptă. În schimb, unii dintre cei recrutaţi de Ministerul Apărării au fost ucişi pe linia frontului în primele două săptămâni de contract. Familiile acestora s-au plâns că pregătirea militară oferită de către Ministerul Apărării este insuficientă.

O văduvă a povestit pentru BBC că soţul ei a semnat un contract cu ministerul în închisoare, pe 8 aprilie 2023 iar trei zile mai târziu lupta pe linia frontului. "Eram sigură că vor exista cele câteva săptămâni de pregătire despre care se vorbeşte. Şi că nu va fi nimic de care să ne temem cel puţin până la sfârşitul lunii aprilie", a declarat ea. Ea a spus că a aşteptat să primească veşti de la el, dar a aflat că fusese ucis pe 21 aprilie.

O altă femeie susţine că a aflat că soţul ei a fost dus din închisoare pe front doar atunci când a încercat să ia legătura cu el pentru a-l anunţa de moartea fiului lor, care a luptat şi el pe front. Femeia mai susţine că fiul ei Vadim, în vârstă de 25 de ani, nu a ţinut niciodată o armă în mână înainte de a fi mobilizat.

Deţinuţii trebuie să lupte până la moarte sau până la sfârşitul războiului

Sub Wagner, deţinuţii  aveau, de obicei, contracte de şase luni. Luptătorii, dacă supravieţuiau, puteau fi eliberaţi la final. Dar, din septembrie anul trecut, conform Ministerului Apărării, deţinuţii trebuie să lupte până la moarte sau până la sfârşitul războiului, orice se întâmplă mai întâi, scrie BBC. 

BBC relatează poveşti despre deţinuţi care au cerut rudelor să îi ajute să cumpere uniforme şi bocanci militari. Unii ar fi fost trimişi să lupte fără echipament, provizii medicale sau chiar puşti Kalaşnikov.

"Mulţi soldaţi aveau puşti nepotrivite pentru luptă. Ce ar trebui să facă un soldat de jos pe linia frontului fără o trusă de prim ajutor, fără o lopată pentru a săpa în tranşee şi cu o puşcă stricată este un mare mister!", s-a plâns pe Telegram un aşa-numit blogger militar rus, Vladimir Grubnik.

Grubnik, care locuieşte în estul Ucrainei ocupate de Rusia, susţine că atunci când comandanţii au aflat că unele arme erau stricate au spus că este imposibil ca acestea să fie înlocuite. "Puşca era deja atribuită persoanei respective, iar birocraţia militară nu putea rezolva nimic", susţine el.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰