Video Polonia îşi alege astăzi preşedintele. Rafal Trzaskowski și Karol Nawrocki se înfruntă în turul doi
Polonia îşi alege astăzi preşedintele! Alegerile sunt trase la indigo după modelul din România. Primarul Varşoviei şi candidatul ultranaţionalist al partidului Lege şi Justiţie sunt umăr la umăr în lupta pentru funcţia supremă în stat. Sondajele dau o diferenţă de un singur procent între finaliştii cursei prezidenţiale. Rezultatul va avea impact asupra întregii Uniuni Europene.
Cei 30 de milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi astăzi la urne pentru a decide viitorul ţării.
Update: Primele rezultate vor fi disponibile la ora locală 21:00 (22:00, ora României) și vor reprezenta datele exit-poll-ului realizat de Ipsos pentru principalele televiziuni din Polonia. Aceste rezultate pot oferi o estimare, dar nu sunt întotdeauna exacte, bazându-se pe răspunsurile alegătorilor care au părăsit secțiile de votare.
Ulterior, va fi publicat un studiu mai detaliat, tot pe baza sondajelor, care va fi anunțat cel mai probabil în noaptea de duminică spre luni, conform Ipsos. Potrivit companiei, la ora 21:00 marja de eroare a estimărilor pentru fiecare candidat este de +/- 2 puncte procentuale, iar la scrutinurile ulterioare aceasta scade la +/- 1 punct procentual, notează Gazeta Wyborcza.
Probabil în jurul orei locale 23:00 (00.00 ora României), vom afla rezultatul celui de-al doilea sondaj efectuat la ieșirea de la urne, așteptat să fie mai precis decât exit-poll-ul inițial, de la ora 21:00.
Update: Karol Nawrocki așteaptă primele rezultate la teatrul Mala Warszawa din Varșovia. Candidatul naționalist Karol Nawrocki va petrece noaptea alegerilor la teatrul Mała Warszawa din cartierul Praga al Varșoviei.
Update: La 18, ora României, 17, ora locală, presa poloneză a transmis noua participare, de 54,69%, față de 49,33% în primul tur.
Update: Al doilea tur al scrutinului prezidențial a înregistrat o prezență la vot de 24,83% până la ora 12:00, conform precedentelor date oficiale anunțate până acum.
Primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, are, potrivit sondajelor, un avans fragil. Principalele teme ale campaniei sale au fost lupta împotriva corupţiei şi poziţia Poloniei drept stâlp de stabilitate în Uniunea Europeană şi NATO.
"Pentru dumneavoastră, vor fi doar câțiva pași până la secția de votare, dar împreună o vom transforma într-o etapă spre realizarea viselor și aspirațiilor, un viitor sigur pe care toată lumea îl va putea trăi", a declarat primarul Varşoviei.
Rafal Trzaskowski este susţinut de preşedintele României
Rafal Trzaskowski este susţinut de preşedintele României, care duminica trecută a participat la "Marşul celor o mie de inimi" din Capitala Poloniei.
Candidatul partidului Lege şi Justiţie, Karol Nawrocki, este un critic dur al Uniunii Europene. Campania sa a fost una controversată. A fost acuzat că, în 2009, a participat la lupte de stradă, că a pus mâna ilegal pe un apartament al unui bătrân, iar în timpul unei dezbateri electorale a fost văzut în timp ce folosea ceea ce pare a fi un pliculeţ cu nicotină. O analiză a publicaţiei Politico arată că, în ciuda scandalurilor, electoratul său rămâne unul numeros.
"Ei contruiesc Polonia pentru dezvoltatori, bancheri, milionari şi elitele europene. Aici este Polonia şi noi, cetăţenii statului polonez, nu vom permite ca Polonia pe care o iubim să ne fie luată", au fost spusele candidatului la cursa prezidenţială Karol Nawrocki.
Karol Nawrocki, susţinut de George Simion
Liderul AUR, George Simion, a mers în Polonia în repetate rânduri să-l susţină pe Karol Nawrocki în campania electorală. Până acum, peste 450 de mii de polonezi din diaspora s-au înscris pentru a vota la alegerile prezidenţiale. "În aceste alegeri este în joc viitorul orientării politice a Poloniei. Donald Tusk (n.r. - premierul ţării) nu va putea să își pună pe deplin în aplicare reformele și proiectul politic decât dacă Rafał Trzaskowski, candidatul liberal, câștigă aceste alegeri", a declarat Piotr Buras, şeful Biroului de la Varşovia al Consiliului European pentru Relaţii Externe.
Victoria lui Nicuşor Dan este folosită ca armă electorală de către ultraconservatorii polonezi. În ultimele zile de campanie, fostul premier Mateusz Morawiecki, membru al partidului Lege şi Justiţie, a spus pe X, fără a prezenta dovezi, că noul preşedinte al României va instaura cenzura şi a permis intrarea în ţară a sute de mii de migranţi din Africa şi Orientul Mijlociu. Iar site-uri şi conturi pro Rusia susţin că printre refugiaţii ucraineni, în număr de peste un milion, sunt indivizi care plănuiesc atacuri armate în Polonia.
Nawrocki, un critic dur al Uniunii Europene
Trzaskowski, în vârstă de 53 de ani, fiul unui muzician de jazz, educat la Oxford, susţine o agendă liberală care subliniază importanţa drepturilor femeilor şi a legăturilor puternice cu Uniunea Europeană şi NATO. Nawrocki, în vârstă de 42 de ani, un istoric susţinut de administraţia Trump, s-a poziţionat ca un nou venit fără bagaj politic. El doreşte ca Polonia să urmeze o cale inspirată de doctrina Trump şi consideră Washingtonul, şi nu Bruxellesul, aliatul cheie al Varşoviei.
Trzaskowski a promis o "cooperare paşnică" cu guvernul prim-ministrului Donald Tusk şi că va contribui la anularea modificărilor aduse sistemului judiciar polonez în timpul guvernării PiS, care, potrivit criticilor din UE şi din ţară, au erodat echilibrul democratic. La alegerile din octombrie 2023, PiS a pierdut majoritatea parlamentară în favoarea coaliţiei lui Tusk, după opt ani la putere, pe fondul nemulţumirii generale a populaţiei faţă de bilanţul PiS în ceea ce priveşte drepturile femeilor şi ale minorităţilor. Cu toate acestea, preşedintele polonez în exerciţiu, Andrzej Duda, un aliat al PiS, şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca multe dintre reformele lui Tusk, iar Nawrocki promite să facă acelaşi lucru, descriind alegerile ca un referendum asupra guvernului.
"Dacă adversarul meu, Karol Nawrocki, va câştiga, va fi haos", a avertizat Trzaskowski la un miting de campanie susţinut la Varşovia duminica trecută. Trzaskowski se confruntă cu o situaţie delicată înaintea celui de-al doilea tur. El doreşte să atragă atât susţinătorii Confederaţiei, partid de extremă dreapta, al cărei candidat s-a clasat pe locul al treilea în primul tur, cât şi progresiştii dezamăgiţi de guvernul Tusk. El s-a declarat împotriva acceptării unui număr mai mare de refugiaţi, după ce Polonia a primit aproape un milion de ucraineni care au fugit din ţara vecină din cauza războiului, dar rămâne angajat în liberalizarea legilor privind avortul.
Trzaskowski susţine că siguranţa Poloniei depinde de aderarea Ucrainei la NATO
Nawrocki a declarat că, după ani de "greşeli", printre care dependenţa energetică de Rusia şi pactul climatic al UE, Europa are nevoie de "o voce puternică şi conservatoare, inclusiv din Polonia". "Mă voi asigura că Polonia va deveni liderul Uniunii Europene în relaţiile transatlantice. Avem cele mai bune atuuri pentru asta", a declarat el marţi, la Conferinţa Conservatoare de Acţiune Politică (CPAC) din Polonia. Campania sa a fost caracterizată de o retorică naţionalistă cu accent pe valorile tradiţionale. Nawrocki se opune avortului şi doreşte menţinerea în funcţiune a minelor de cărbune până când Polonia va dezvolta propria sa energie nucleară. El se opune politicilor UE în materie de migraţie. Deşi Nawrocki afirmă că este în favoarea continuării sprijinului Poloniei pentru eforturile de război ale Ucrainei, el spune că nu va ratifica nicio cerere a Kievului de aderare la NATO. Trzaskowski susţine, în schimb, că propria siguranţă a Poloniei depinde de aderarea Ucrainei la NATO. Nawrocki a fost acuzat în mass-media liberală că ar fi minţit în legătură cu deţinerea unei a doua proprietăţi şi că ar fi achiziţionat-o de la un bărbat în vârstă în schimbul promisiunii că va avea grijă de el, promisiune pe care nu a respectat-o. El a negat orice faptă ilegală.
Trzaskowski, la rândul său, a ridicat dubii dacă o serie de reclame în care îi critica pe adversarii săi n-au încălcat cumva regulile privind cheltuielile de campanie. El neagă, de asemenea, orice faptă ilegală. Alegerile au loc pe fondul unei creşteri a sentimentului anti-establishment în Polonia, extrema dreaptă obţinând cele mai bune rezultate din istorie. Sondajele indică faptul că voturile extremei drepte vor merge în principal către Nawrocki.
"Putem deja observa în aceste alegeri că aceste sentimente anti-establishment sunt alimentate de percepţia că politicienii au eşuat din nou", a declarat Filip Pazderski, analist la Fundaţia Stefan Batory. "Situaţia va deveni şi mai dificilă pentru actualul guvern", spune Pazderski, adăugând că, dacă Tusk nu îşi va respecta promisiunile, tensiunile existente între partenerii de coaliţie s-ar putea intensifica şi alegerile parlamentare anticipate ar putea deveni inevitabile.
Vot crucial
Prim-ministrul Donald Tusk a ajuns la putere în 2023 cu o largă alianţă de partide de stânga şi de centru, promiţând să anuleze schimbările aduse de guvernul naţionaliştilor din Lege şi Justiţie (PiS), despre care Uniunea Europeană a afirmat că au subminat democraţia şi drepturile femeilor şi ale minorităţilor. Cu toate acestea, reformele au avansat lent, în principal deoarece, potrivit guvernului, preşedintele polonez în exerciţiu, Andrzej Duda, aliat al PiS, şi-a exercitat dreptul de veto asupra proiectelor de lege. Tusk a câştigat alegerile parlamentare din 2023, în parte datorită promisiunilor de a pune capăt interdicţiei aproape totale a avortului introduse de guvernul conservator PiS. Tusk şi stânga au promis să permită avortul la cerere până la 12 săptămâni şi să restabilească dreptul la întreruperea sarcinii în caz de anomalii fetale, dar coaliţia nu a reuşit să ajungă la un acord asupra unui proiect de lege. De asemenea, s-a susţinut că Duda s-ar opune la orice liberalizare.
La rândul său, Nawrocki a declarat că nu va promulga niciun proiect de lege care să liberalizeze dreptul la avort, nici măcar în cazul anomaliilor fetale. Trzaskowski a promis, în schimb, că va lupta pentru drepturile femeilor şi că va susţine un proiect de lege care să liberalizeze "această lege medievală privind avortul". Trzaskowski este, de asemenea, în favoarea unui proiect de lege privind uniunile între persoane de acelaşi sex, în timp ce Nawrocki a declarat că nu va semna o astfel de lege. În încercarea de a atrage atât alegătorii de stânga, cât şi pe cei liberali, Trzaskowski a promis că va sprijini iniţiativele privind locuinţele accesibile şi că va elimina birocraţia pentru întreprinderile mici. În timpul celor două mandate la guvernare, între 2015 şi 2023, PiS a introdus o serie de reforme judiciare pe care Bruxelles-ul le-a calificat ca subminând statul de drept, în timp ce criticii au acuzat că ele au provocat haos în sistemul judiciar. Curtea Europeană de Justiţie a decis, de pildă, că noua procedură de numire a judecătorilor nu garantează imparţialitatea acestora, deschizând calea pentru contestarea hotărârilor lor. Tribunalul Constituţional a emis hotărâri prin care a declarat că Constituţia Poloniei primează asupra dreptului UE, subminând un principiu fundamental al Uniunii. Bruxelles-ul a dat Polonia în judecată pentru această hotărâre, iar actualul guvern nu o recunoaşte. Cu toate acestea, eforturile lui Tusk de a anula modificările au eşuat până în prezent, fiind blocate de Duda, care continuă să numească judecători în conformitate cu regulile PiS. Nawrocki a semnalat că susţine modificările PiS, sugerând că impasul va continua dacă va câştiga, în timp ce Trzaskowski ar susţine eforturile guvernului de a le anula. Duda a blocat, de asemenea, eforturile guvernului de a-i aduce în faţa justiţiei pe politicienii PiS, graţiind doi membri ai fostului guvern condamnaţi pentru abuz de putere în funcţiile anterioare. Criticii au afirmat că Nawrocki ar putea fi supus presiunilor din partea PiS pentru a-i graţia pe politicienii săi. Trzaskowski a promis că nu va graţia niciun politician condamnat pentru fapte ilegale.
Ucraina şi Uniunea Europeană
Deşi Nawrocki susţine acordarea de ajutor militar pentru Ucraina, el se opune aderării Kievului la alianţe occidentale precum NATO. Nawrocki respinge sugestiile că ar avea o poziţie pro-rusă, afirmând totodată că Polonia are dreptul să abordeze chestiuni sensibile cu Kievul, cum ar fi exhumarea rămăşiţelor victimelor poloneze ucise de naţionaliştii ucraineni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Trzaskowski afirmă, în schimb, că este în interesul Poloniei ca Ucraina să devină membră a NATO. Nawrocki promite să se opună eforturilor lui Tusk şi Trzaskowski de a promova un superstat european, de a ceda prerogativele naţionale poloneze Bruxelles-ului şi de a submina relaţiile de securitate ale ţării cu Statele Unite. Trzaskowski afirmă că poziţia sa puternic pro-UE va spori influenţa Poloniei la Bruxelles şi că acest lucru se va traduce în beneficii, inclusiv mai multe fonduri pentru securitatea poloneză. Ambii candidaţi susţin cererea administraţiei Trump ca europenii să cheltuiască mult mai mult pentru apărare – Polonia cheltuieşte aproape 5% din produsul naţional brut pentru apărare, cel mai ridicat nivel din NATO –, dar Nawrocki acordă prioritate relaţiilor de securitate mai strânse cu SUA, în timp ce Trzaskowski favorizează o concentrare mai mare asupra Europei. Aşadar, o victorie, duminică, a lui Nawrocki ar submina proiectul politic al lui Tusk şi ar putea fi un preludiu al revenirii PiS la putere în 2027 sau chiar mai devreme, dacă coaliţia centristă de la guvernare se destramă şi se organizează alegeri anticipate.
O victorie a lui Trzaskowski la alegerile prezidenţiale ar însemna că guvernul lui Tusk are un aliat la palatul prezidenţial, ceea ce i-ar permite să simplifice legislaţia-cheie şi să avanseze în unele chestiuni de politică externă, inclusiv numirea de noi ambasadori. Indiferent de rezultat, Tusk a declarat că doreşte să renegocieze acordul de coaliţie şi să-şi remanieze echipa după alegerile prezidenţiale, pentru a o face mai eficientă şi mai flexibilă.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
