Prima ţară din UE care ar putea introduce ziua de muncă de 13 ore

Muncitorii din fabrici, casierii și angajații din hotelurile din Grecia ar putea lucra în curând ture mai lungi, țara fiind pe cale să devină primul stat membru al UE care introduce oficial o zi de lucru de 13 ore pentru sectorul privat. Parlamentul urmează să voteze miercuri controversatul proiect de lege, în contextul în care la nivel național sunt planificate proteste și greve. În pofida opoziției din partea sindicatelor și partidelor de stânga, legea este așteptată să treacă fără dificultăți, cu sprijinul partidului de guvernământ Noua Democrație.

De la preluarea puterii în 2019, guvernul de centru-dreapta a transformat piața muncii într-una dintre cele mai "flexibile" din Europa, după cum susține. Începând din iulie 2024, angajații din industrie, comerț, agricultură și unele sectoare de servicii pot fi chemați să lucreze un nou program de șase zile pe săptămână, primind o plată suplimentară de 40% pentru a șasea zi de lucru.

Guvernul invocă o criză demografică

Măsura, care merge împotriva tendinței europene de reducere a săptămânii de lucru, este justificată prin îmbătrânirea populației și lipsa forței de muncă. Marți, Grecia a fost paralizată de o grevă generală, a doua din această lună, în care sindicatele au cerut retragerea legii. Majoritatea serviciilor publice și mijloacelor de transport au fost suspendate în timpul protestelor de amploare.

Sindicatul funcționarilor publici ADEDY a transmis că "flexibilizarea programului de lucru înseamnă, de fapt, abolirea zilei de opt ore, distrugerea vieții de familie și sociale și legalizarea exploatării angajaţilor". Noua legislație prevede că angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, dar nu mai mult de 37,5 zile pe an, cu un plafon de 48 de ore pe săptămână calculat pe o perioadă de patru luni și un maximum de 150 de ore suplimentare.

Săptămâna de 40 de ore rămâne însă regula generală, iar orele suplimentare vor fi plătite mai bine, cu un bonus de 40%. Ministerul Muncii a precizat că ziua de 13 ore ar trebui să fie voluntară, fără ca angajații să fie obligați să accepte ore suplimentare. Sindicatele susțin însă că angajatorii dețin puterea reală de negociere, mai ales într-o țară unde inspecțiile la locul de muncă sunt rare. Legea prevede și posibilitatea împărțirii concediului anual în mai mult de două perioade, programe săptămânale flexibile, contracte de două zile și angajări rapide printr-o aplicație, toate pentru a răspunde "nevoilor urgente ale companiilor".

Economia Greciei și-a revenit după criza financiară care a început în 2009 și s-a încheiat în 2018, după trei programe de salvare. Rata șomajului, care atinsese 28% în timpul crizei, a scăzut la 8,1% în august, față de media europeană de 5,9%. Totuși, salariile rămân printre cele mai mici din UE, iar mulți greci sunt nevoiți să lucreze două joburi pentru a face față costurilor ridicate ale vieții, în special locuințelor.

Conform unui raport din 2024 al Comitetului European pentru Drepturi Sociale, aproape jumătate dintre gospodării nu-și pot susţine cheltuielile de bază, iar Grecia ocupă penultimul loc în UE în privința puterii de cumpărare. Un grec din 5 lucrează peste 45 de ore pe săptămână, cea mai mare rată din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. Datele OECD arată că în 2023 Grecia s-a situat pe locul al cincilea în lume în privința numărului anual de ore lucrate, după Columbia, Mexic, Costa Rica și Chile.

Guvernul susține că legea va stimula sectorul privat

Ministrul Muncii, Niki Kerameus, membră a partidului Noua Democrație, susține ferm noua lege, afirmând că aceasta "va da un impuls sectorului privat și va întări poziția angajaților". "Expresia zi de lucru de 13 ore lasă impresia că toți vom lucra 13 ore în fiecare zi, tot anul. Este adevărat? Poate fi posibil? Nu, răspunsul este nu. Poate fi aplicată până la 37 de zile pe an, adică aproximativ trei zile pe lună, și doar cu acordul angajatului", a declarat Kerameus la postul Skai TV.

Ea a adăugat că un angajat nu poate fi concediat pentru refuzul de a accepta noile reguli și a subliniat că, "având o rată a șomajului la cel mai scăzut nivel din ultimii 17 ani, este clar că poziția angajaților s-a întărit". 

Opoziția, însă, acuză guvernul că subminează drepturile muncii și echilibrul între viața profesională și cea personală. "Faptul că în 2025 încă dezbatem o lege care ar putea introduce ziua de lucru de 13 ore este de neconceput", a declarat Efi Achtsioglou, deputat al partidului Noua Stângă. Experții în piața muncii avertizează că măsura va legaliza abuzurile deja existente privind orele suplimentare și va duce la epuizare și accidente de muncă.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰