Vladimir Putin se răzbună în tăcere pe Europa. Mutările Kremlinului vor provoca un ”tsunami” în UE

În timp ce Casa Albă și guvernele europene discută sancțiuni împotriva Rusiei dacă aceasta va invada Ucraina, Vladimir Putin a luat deja măsuri. Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori de îngrășăminte din lume, a impus o interdicție de două luni la exporturile de azotat de amoniu. Vom observa acest lucru în următorul val de majorări la produsele alimentare de bază: făină de grâu, pâine, paste, relatează Corriere della Sera.  Astfel se creionează strategia de destabilizare economică dusă de președintele rus, mai notează italienii.  

Agricultorii din Italia vorbesc despre un „tsunami” al scumpirilor la derivatele din grâu. Pe 2 februarie, Moscova a interzis pentru cel puțin două luni exportul de azotat de amoniu, unul dintre cele mai utilizate îngrășăminte cu azot din lume. Interdiția va dura cel puțin până la începutul lunii aprilie și vine într-un moment decisiv pentru ciclul de producție, în care trebuie folosite îngrășămintele pe câmp. Italienii mai scriu că îngrășămintele cu azot reprezintă 20-25% din costul de producere a grâului iar măsura va provoca o creștere și mai mare a prețurilor, peste cele înregistrate în prezent.

În spatele deciziei Rusiei stau motive strategice. Anunțul a fost făcut la două zile după un incendiu care a închis o mare fabrică de îngrășăminte cu azot din Winston-Salem, Carolina de Nord. Restul lumii se va îndrepta și mai mult către Rusia pentru rezervele sale de cereale. Multe cauze contribuie în mod natural la scumpirea gazelor, a îngrășămintelor și a grâului. Dar tocmai aceste creșteri au întărit puterea de șantaj a lui Putin și strategia rușilor de destabilizare economică a Europei în timp ce adună soldați la granițele Ucrainei. În ianuarie, a redus la jumătate livrările de gaze naturale către Italia și alte țări europene iar în februarie a interzis exportul de îngrășăminte. În plus, scumpirile gazelor naturale îl ajută pe dictatorul rus să exporte mai puțin fără a suferi pierderi financiare. Când această criză se va termina, Italia și Europa vor trebui să decidă în ce măsură este înțelept să se bazeze în continuare pe un partener comercial care are o agendă politică clară: să-și destabilizeze clienții, mai scriu italienii. 

Și britancii se plâng: Amenințare pentru lanțul de aprovizionare cu alimente din Marea Britanie

Decizia Rusiei referitoare la exporturilor de azotat de amoniu a condus la creșterea costurilor globale ale îngrășămintelor, care se majoraseră oricum în urma sancțiunilor impuse anul trecut de către SUA, Marea Britanie și alte țări  asupra Belaruskali, una dintre cele mai mari companii de stat din Belarus și unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, scrie și The Independent. Tensiunile din Rusia și Occident au arătat un nou risc în lanțul de aprovizionare cu alimente din Marea Britanie, a avertizat recent un oficial din agricultură. Rusia și Ucraina asigură 30% din exporturile mondiale de grâu, iar interdicția Rusiei la exportul de îngrășăminte cu azot a dublat prețurile.

”Nu pot înțelege de ce nu tratăm securitatea alimentară la fel de important ca apărarea. Cea mai rapidă modalitate de a crea o problemă serioasă pentru o țară este dacă există o penurie de alimente”, a declarat Minette Batters, președintele Uniunii Naționale a Fermierilor.  Profitul fermierilor a fost decimat de creșterea prețurilor la îngrășăminte, facturile mai mari la energie, costurile crescute la forța de muncă și întreruperile din lanțul global de aprovizionare.

Îngrășăminte și alimente: următorul punct de tensiune între UE și Moscova

Și Financial Times a scris recent despre îngrijorările tot mai mari din Europa cu privire la produsele agricole și dependența de Rusia. Oficialii din UE și-au dat seama acum că dependența Europei de gazul natural rusesc  este agravată de puterea de piață a companiilor rusești în sectorul îngrășămintelor. „Această situație a îngrășămintelor este o amenințare la adresa securității alimentare a Europei” a spus un oficial european la Bruxelles, potrivit  Financial Times.

Contextul este mai complicat. La începutul lunii februarie, EuroChem Group, companie controlată de ruși, a anunțat că va prelua divizia cu îngrășăminte cu azot și produse chimice a Borealis, deținută de OMV. „Acest lucru va face din EuroChem a doua cea mai mare companie de îngrășăminte din Europa, după Yara (din Norvegia)” a comentat un director din industria ingrășămintelor. Rusia a impus o interdicție de două luni asupra exporturilor de îngrășăminte, care se încheie pe 1 aprilie. Industria alimentară europeană nu este ajutată nici de faptul că Yara International și alți producători sunt din ce în ce mai dependenți de gazul rusesc sau de importurile de GNL, care este de câteva ori mai scump. Gazele naturale reprezintă aproximativ 80% din costul îngrășămintelor cu azot. Yara a fost forțată să reducă producția anul trecut tocmai din cauza creșterii prețurilor la gaz.

Deși prima rundă de tratare a solului cu îngrășăminte este aproape finalizată, oamenii din agricultură și industrie își fac griji cu privire la a doua rundă, în special la culturile de cereale, care se va face în mai și iunie. Fermierii se tem iar producătorii de îngrășăminte sunt îngrijorați că vor fi copleșiti dacă își forțează capacitatea de producție. Va fi o provocarea și importul de cereale străine ieftine pentru a reduce presiunea din lanțul de aprovizionare. În ultimii ani, Rusia a trecut de la un importator de cereale, la unul dintre cei mai importanți exportatori de cereale din lume, alături de Ucraina. Cu toate acestea, pentru a menține stocurile interne, Rusia a restricționat și exporturile de cereale timp de câteva luni. Nu este o veste bună pentru europeni, ținând cont că prețurile grâului și ale altor cereale au crescut deja între 38 și 59 la sută pe an în UE. 

Oficialii europeni ar fi luat în calcul să conteste interdicția Rusiei asupra exportului de îngrășăminte la Organizația Mondială a Comerțului, dar asta ar dura prea mult. O altă posibilitate este lansarea unei proceduri pentru a bloca preluarea Borealis de către EuroChem.  De partea cealaltă, rușii susțin că nu EuroChem a cauzat criza de gaz și îngrășăminte în Europa. Statele membre au decis între ele că nu vor să mai producă gaze naturale. Discuțiile despre emisiile de carbon din urma folosirii gazelor s-au transformat în discuții despre gazoductele rusești politizate și importurile costisitoare de gaz natural lichefiat din America sau Qatar. Soluția îngrășămintelor ”organice” are și ea o bilă neagră: recoltele de cereale scad cu 50% la hectar. Europa are mari atuuri tehnologice, dar gazele și îngrășămintele nu vin dintr-o casccă de realitate virtuală. Rușii au avut o strategie și au pus-o în aplicare - concluzionează Financial Times.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰