Breaking News Război în Iran. Teheranul ameninţă că va ataca centralele electrice din Orientul Mijlociu

Prețul motorinei e la distanță de un ban de pragul critic de 10 lei/litru

De la începutul lunii martie și până în prezent, benzina și motorina s-au scumpit cu până la 2 lei pe litru. România ajunge astfel printre cele mai scumpe piețe din regiune, depășită doar de Grecia și Albania.

După șase zile consecutive de majorări, benzina standard a ajuns să coste 9,13 lei/litru, iar motorina – 9,83 lei/litru, pe fondul tensiunilor geopolitice, care au dus la creșteri zilnice ale cotațiilor petrolului.

În alte stații, prețul motorinei ajunge chiar și la 9,99 de lei/litru. La începutul lunii martie, prețul benzinei standard se situa între 7,92 și 8,07 lei/litru, în timp ce prețul motorinei a crescut de la 8,24 la 8,37 de lei/litru.

În această perioadă, creșterile prețurilor au fost mai lente, însă, în câteva zile, au început să urce rapid, scrie Mediafax.

Au fost anunțate scumpiri consecutine timp de șase zile, astfel că, la mijlocul lui martie, motorina a ajuns să sară de 9 lei.

Pe 12 martie, benzina costa aproximativ 8,25 – 8,50 de lei/litru, motorina-standard era de 8,70 – 8,90 de lei/litru, în timp ce motorina premium trecea de 9 lei.

Un plin de 50 de litri costă acum între 450 și 500 de lei.

Comparativ cu România, țările din vecinătate se situează între două extreme: în Bulgaria și Macedonia, de pildă, benzina e 6,6 lei/litru (Bulgaria) și 6,5 – 6,8 lei/itru (Macedonia).

În Serbia, benzina costă 8,5 – 9 lei, iar în Albania a trecut de pragul psihologic de 10 lei – 10,3 lei/litru.

În Grecia benzina costă 9 – 10 lei/litru.

Motorina costă 7,3 lei/litru în Bulgaria, 6,5 – 7 lei/litru în Macedonia, 7,5 – 8 lei/litru în Serbia.

În Slovenia costă 9 – 10 lei/litru, iar în Albania – 10,5 lei/litru.

Așadar, România se situează printre țările cu cele mai mari prețuri la carburanți, în timp ce Bulgaria și Macedonia de Nord au, încă, prețurile cele mai bune din regiune.

Potrivit estimărilor celor mai optimiste, motorina ar ajunge să coste 11,5 lei/litru până la sfârșitul primăverii, pe fondul cererii ridicate și al stocurilor reduse din Europa.

Analize mai pesimiste estimează că prețul motorinei va ajunge la 16,8 lei/litru, dacă petrolul ajunge la 150 de dolari/baril.

Starmer şi Trump, discuţii telefonice despre redeschiderea Strâmtorii Ormuz: Este esenţială

Prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele american Donald Trump au discutat duminică seară despre criza din Strâmtoarea Ormuz într-o convorbire telefonică.

„Au convenit că redeschiderea Strâmtorii Ormuz este esențială pentru a asigura stabilitatea pieței energetice globale”, a declarat Downing Street într-un comunicat, adăugând că „vor discuta din nou în curând”.

Apelul a venit după ce Trump a adresat critici dure prim-ministrului britanic și altor aliați europeni pentru reticența lor de a ajuta militar Statele Unite în războiul cu Iranul.

Marea Britanie este una dintre cele 22 de țări care și-au exprimat dorința de a contribui la eforturile de asigurare a navigației în siguranță pe Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă crucială care a fost practic închisă de la izbucnirea războiului cu Iranul.

Mark Rutte: Europa se va alinia Statelor Unite în conflictul cu Iranul

Șeful NATO și-a exprimat sprijinul pentru operațiunile militare ale Statelor Unite împotriva Iranului și a transmis că statele membre ale alianței vor ajunge la un acord privind susținerea acestora.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat duminică, într-un interviu acordat emisiunii Face the Nation de la postul american de televiziune CBS, citat de Politico, că se așteaptă ca statele europene să ajungă curând la un consens în sprijinul Statelor Unite în conflictul cu Iranul.

„Din experiența mea, noi ajungem întotdeauna la un acord”, a spus Rutte, întrebat despre poziția aliaților NATO în raport cu operațiunile militare conduse de Donald Trump.

Tot mai multe state europene și-au exprimat rezervele față de implicarea directă a NATO în conflict, subliniind caracterul defensiv al alianței. Divergențele vizează inclusiv participarea la operațiunile americane pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, un coridor esențial pentru transportul global de petrol.

Rutte a evitat să critice direct liderii europeni, dar a transmis un mesaj de susținere pentru acțiunile Washingtonului. „El face acest lucru pentru a face întreaga lume mai sigură”, a spus șeful NATO despre Trump.

Fost prim-ministru al Olandei, Rutte a explicat că reacția mai lentă a Europei este legată de faptul că statele nu au fost implicate în faza inițială a planificării operațiunilor, pentru a se păstra elementul de surpriză al atacurilor americane și israeliene. „Înțeleg frustrarea președintelui că lucrurile durează, dar cer și înțelegere, deoarece statele au trebuit să se pregătească fără să știe dinainte”, a declarat acesta.

În susținerea campaniei militare inițiată de SUA și Israel, Rutte a invocat precedentul Coreei de Nord, avertizând că negocierile prelungite pot duce la pierderea momentului de acțiune. „Am văzut în cazul Coreei de Nord că, dacă negociezi prea mult, poți pierde momentul în care mai poți acționa, iar acum această țară are deja capacitate nucleară”, a spus el.

Negocierile Statele Unite și aliaților cu Coreea de Nord privind renunțarea la programul nuclear au durat mai multe decenii, dar nu au reușit să oprească dezvoltarea armelor. Mai multe acorduri internaționale, inclusiv cele din anii ’90 și din cadrul negocierilor multilaterale ulterioare, au eșuat pe fondul neîncrederii reciproce și al încălcării angajamentelor de ambele părți.

În paralel, Phenianul a continuat dezvoltarea programelor sale nucleare și balistice. În prezent, Coreea de Nord deține deja capacități nucleare, iar negocierile și sancțiunile internaționale nu au reușit să oprească acest proces.

Potrivit lui Rutte, un Iran dotat cu arme nucleare ar reprezenta „o amenințare clară” pentru Israel, Europa și stabilitatea globală.

Atacuri în lanț în Cisiordania: coloniștii israelieni incendiază sate palestiniene

Valuri de violențe au fost raportate în mai multe sate palestiniene din Cisiordania ocupată, unde grupuri de coloniști israelieni au incendiat locuințe, mașini și terenuri agricole.

Potrivit autorităților locale și organizațiilor internaționale, violențele a început după moartea unui colonist israelian de 18 ani, ucis sâmbătă după ce ar fi fost lovit de un vehicul condus de un palestinian, în timp ce se afla pe un ATV. Poliția israeliană investighează dacă incidentul a fost intenționat sau doar un accident.

În orele care au urmat, pe grupurile de WhatsApp folosite de coloniștii israelieni au circulat apeluri la o „campanie de răzbunare”. Potrivit unui oficial din domeniul apărării, citat luni de Le Figaro, „peste 20 de atacuri au avut loc doar în noaptea de sâmbătă spre duminică”.

Printre localitățile vizate se numără mai multe sate palestiniene din nordul Cisiordaniei, în apropiere de orașul Nablus, unul dintre cele mai mari centre urbane din zonă. Imagini distribuite online arată zeci de persoane mascate care intră în sate, incendiază vehicule și vandalizează clădiri.

Societatea Semilunii Roșii Palestiniene, organizația umanitară echivalentă Crucii Roșii în teritoriile palestiniene, a anunțat că cel puțin trei persoane au fost rănite la cap în urma confruntărilor și transportate la spital.

Armata israeliană a transmis că a trimis trupe și unități de poliție de frontieră în zonă, după ce a primit sesizări privind incendierile și tulburările provocate de civilii israelieni.

Poliția israeliană a anunțat duminică reținerea a cinci persoane, fără să le precizeze identitatea. Un ofițer al poliției de frontieră israeliene a fost rănit după ce coloniștii au atacat forțele de ordine.

Organizația israeliană pentru drepturile omului Yesh Din a descris incidentele drept „o noapte de pogromuri”, termen folosit pentru a descrie atacuri violente împotriva civililor, și a acuzat autoritățile că nu au intervenit preventiv, deși existau informații despre posibile atacuri.

Ministerul palestinian de Externe a condamnat violențele, acuzând „incendierea locuințelor și terorizarea civililor” în timpul sărbătorii Eid al-Fitr, care marchează încheierea Ramadanului. Potrivit datelor ONU, șase palestinieni au fost uciși de coloniști de la începutul lunii martie, iar violențele s-au intensificat după declanșarea conflictului dintre Israel și Iran. Recent, Uniunea Europeană și Regatul Unit au cerut Israelului să oprească valul de atacuri ale coloniștilor.

Liderul opoziției de centru-stânga din Israel, Yair Golan, a acuzat guvernul că permite aceste acțiuni, afirmând că „terorismul evreiesc se extinde” odată cu războiul împotriva Iranului. Chiar și șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a calificat violențele coloniștilor drept „inacceptabile din punct de vedere moral și etic”, după un atac care a avut loc săptămâna trecută.

Israelul a construit aproximativ 160 de colonii în Cisiordania și Ierusalimul de Est, după ce a ocupat aceste teritorii în urma războiului din 1967. În prezent, în aceste colonii trăiesc circa 700.000 de israelieni. Aproximativ 3,3 milioane de palestinieni locuiesc în aceleași teritorii, multe dintre comunități fiind separate de drumuri și zone controlate de armata israeliană.

Potrivit dreptului internațional, coloniile sunt considerate ilegale de majoritatea comunității internaționale deoarece sunt construite pe teritorii ocupate, însă Israelul contestă această interpretare.

Piețele asiatice se prăbușesc pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu se intensifică

Bursele asiatice au scăzut vertiginos în primele ore ale zilei de luni, în timp ce Statele Unite și Iranul și-au intensificat amenințările reciproce. Asta în timp ce Strâmtoarea Ormuz, ruta necesară pentru transportul petrolului și gazelor, era încă practic închisă, scrie CNN.

Indicele japonez Nikkei 225 a scăzut cu 3,5% la ora 10:53, ora locală, iar indicele Kospi din Coreea de Sud a scăzut cu 4,9%. Indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 2,7%, iar indicele Taiex din Taiwan a scăzut cu 2,2%.

Japonia, Coreea de Sud, Taiwanul și alte economii din Asia de Est depind în mare măsură de importurile de petrol și gaze din statele din Golf, iar o mare parte din acestea a fost transportată prin Strâmtoarea Ormuz înainte de începerea războiului. Deocamdată, cele trei țări dețin suficiente stocuri de țiței pentru câteva luni.

De la începutul războiului, indicele Nikkei 225 și Kospi au scăzut ambele cu aproximativ 12%. Indicele Hang Seng și Taiex au pierdut aproximativ 8%, respectiv 7%.

AIE: Lumea s-ar putea confrunta cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii

Lumea s-ar putea confrunta cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii din cauza războiului din Orientul Mijlociu, a avertizat Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), descriind această situaţie ca o „ameninţare majoră” pentru economia mondială, relatează AFP.

„Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, adică mai mult decât în cele două mari crize petroliere la un loc”, a afirmat el la National Press Club din Canberra, făcând referire la crizele din anii 1970. „La acea vreme, pentru fiecare dintre aceste crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, adică, adunând cele două, 10 milioane de barili pe zi”, a explicat Birol.

Făcând referire şi la repercusiunile invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, el a adăugat că „această criză reprezintă, în acest moment, două crize petroliere şi o prăbuşire a pieţei gazelor la un loc”.

Potrivit acestuia, cel puţin 40 de infrastructuri energetice sunt „grav sau foarte grav avariate” în nouă ţări din Orientul Mijlociu din cauza conflictului. „Nicio ţară nu va fi ferită de efectele acestei crize dacă situaţia va continua în acest fel. Prin urmare, este necesar să se ia măsuri la nivel mondial”, a avertizat el. „Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul că această problemă va fi rezolvată cât mai curând posibil”, a adăugat Birol.

Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează de obicei 20% din producţia mondială de hidrocarburi, este blocată de facto din cauza războiului din Orientul Mijlociu, declanşat la 28 februarie de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului. În cazul în care Iranul nu va redeschide această trecere până luni seara, preşedintele american Donald Trump a ameninţat că va „lovit şi distrus” centralele electrice iraniene „ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE!”

Ca ripostă la raidurile israeliano-americane, Iranul lansează atacuri cu rachete şi drone împotriva infrastructurilor, în special a celor energetice, din ţările aliate ale Washingtonului, precum şi împotriva navelor care navighează în Golf, ameninţând în special pe cele care se aventurează în strâmtoare.

În speranţa de a stopa creşterea vertiginoasă a preţului petrolului, Statele Unite au autorizat vineri, pentru o perioadă de o lună, vânzarea şi livrarea petrolului iranian aflat pe nave. Teheranul a afirmat însă că nu deţine niciun surplus de ţiţei pe mare.