Video Reacția unui român ajuns pe Muntele Athos, în plin sezon rece: "Ne-au pus să ne descălţăm şi să luăm papuci"
Românii preferă vacanţele exotice dar şi pelerinajele. În 2025 Muntele Athos a înregistrat un număr record de vizitatori. Iar românii sunt primii în topul pelerinilor. Foarte mulţi au luat drumul Greciei după ce vizitele în Israel au devenit tot mai complicate. Agenţiile de turism care organizează pelerinaje la Athos au deja toate locurile ocupate pentru luna ianuarie.
Un strat gros de zăpadă a acoperit în întregime Sfântul Munte. Călugării au început să construiască refugii pentru păsări şi se pregătesc pentru o iarnă lungă.
"După-amiază a fost un pic de ploaie şi până seara a început să ningă. şi dimineaţă ne-am trezit în frumuseţea asta, în splendoarea asta", a povestit părintele Pimen, călugăr la Muntele Athos.
Pelerinii nu se tem de frig și zăpadă
Pelerinii nu se tem de vreme rea. Foarte mulţi vor să simtă atmosfera de pe muntele Athos şi în prag de Crăciun ori de Bobotează. Numărul pelerinilor a crescut mai ales după ce a izbucnit războiul în Israel.
"Marea majoritate care făceau Ţara Sfântă s-au axat pe Grecia şi Muntele Athos", a explicat Ionuţ Stoleriu, ghid turistic la Muntele Athos.
În 2025 Muntele Athos a fost vizitat de un număr record de pelerini, aproape 400.000. Dintre aceştia, cei mai mulţi sunt români. Unii preferă să meargă prin agenţii de turism. Plătesc în jur de 5 sute de euro şi au asigurate drumul, cazarea şi accesul pe munte. Alţii, merg pe cont propriu.
Fie iarnă, fie vară, călătoria spre Muntele Sfânt începe din micul oraş grecesc Ouranoupoli. De acolo, din port, se obține şi documentul fără de care niciun pelerin nu are acces nici măcar pe vaporul care duce la Athos.
Paşaportul fără de care nu poți intra pe Muntele Sfânt
"Am reuşit. Acestea sunt paşapoartele cu care putem să intrăm", a declarat Marius, turist român pe Muntele Athos.
Diamonitirionul, aşa cum se numeşte acest paşaport, este eliberat de către "guvernul" Athosului, format din 20 de monahi, fiecare reprezentând câte una din cele 20 de mănăstiri de pe sfântul munte. Paşaportul e imprimat pe hârtie de pergament, costă 25 de euro şi e valabil 3 zile. Pe munte, cazarea şi masa sunt asigurate gratuit de către mănăstirea care a acceptat să te găzduiască. Locurile sunt de obicei limitate iar solicitările tot mai multe, în ultima vreme.
"O să trebuiască să ne descălţăm, să ne luăm papuci pentru că nu avem voie să intrăm în biserică decât cu şlapi", a mai spus Marius.
Viața de zi cu zi în mănăstiri
Pelerinii pot participa oricând doresc la slujba din biserică dar şi la munca din curtea mănăstirii. Călugării de aici se autogospodăresc, trăiesc exclusiv din donaţii sau din ce le dă pământul. Fiecare chilie are propria sursă de apă şi de curent electric.
"Astăzi am săpat am săpat în grădină, toţi, tot grupul. Am înţeles că a fi cu Dumnezeu în viaţa ta înseamnă să nu faci de nota 5 sau de nota 7, pentru că merge şi aşa", a adăugat turistul.
Pelerinii vin aici să se reculeagă, să fie cât mai aproape de Dumnezeu. Dar nu sunt departe nici de lumea civilizată. Chilia Intrarea Maicii Domnului de la Schitul Lacul, de exemplu, are pagina de Facebook, propriul canal de youtube şi podcast. Călugării ţin legătura cu credincioșii prin WhatsApp şi primesc acatiste prin email. La chilie exista internet, dar pelerinii nu primesc parola.
"Oamenii trebuie să vină şi să revină la Sfântul Munte. Desigur că este greu să ajungi la Sfântul Munte pentru că sunt anumite bariere, permis de intrare şi aşa mai departe, astfel încât turismul să fie ţinut în limite, de ce? Pentru că nu este loc turistic ci este loc duhovnicesc", a transmis Theologos, călugăr Muntele Athos.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
