Rusia îşi pierde influenţa globală după războiul din Ucraina. O nouă ţară iese de pe orbita lui Putin

Victoria decisivă obţinută duminică, la alegerile parlamentare, de liderul pro-occidental al Armeniei, Nikol Paşinian, este un nou semn că Rusia îşi pierde influenţa globală după războiul ilegal, dezastruos, declanşat în Ucraina de Vladimir Putin, transmit jurnaliştii Financial Times.

Pentru Armenia, o ţară cu aproape 3 milioane de locuitori, au fost cele mai importante alegeri de când şi-a obţinut independenţa faţă de Uniunea Sovietică, în 1991. Scrutinul a fost considerat şi un referendum pentru procesul de pace cu vecinii din Azerbaidjan şi pentru apropierea de Europa şi SUA, fără a rupe însă complet legăturile cu Moscova.

Pentru a forţa mâna armenilor şi a înclina cursa în favoarea pro-ruşilor, Kremlinul a blocat importurile de produse armeneşti, a ameninţat cu o intervenţie de tipul celei din Ucraina şi a folosit tehnicile clasice ruseşti de dezinformare. Încercările lor au eşuat însă. Dacă războiul lui Putin în Ucraina viza să readucă Rusia la statutul de mare putere imperială, în prezent influenţa globală a Moscovei este în declin. Rusia i-a transformat pe aşa-zişii fraţi ucraineni în duşmani de neclintit şi a pierdut regimuri prietenoase sau docile din Siria şi Venezuela. Iar următoarea pe listă ar putea fi Cuba.

Influenţa Rusiei este în scădere şi în Africa, mercenarii ruşi bat în retragere în Mali. Iar în Asia Centrală, deşi comerţul cu Rusia a crescut, vecinele Rusiei îşi diversifică prudent relaţiile diplomatice. În timp ce aşa-numitul parteneriat "fără limite" al Rusiei cu China este, în realitate, o relaţie de dependenţă tot mai mare, în care Rusia este partenerul junior, potrivit Financial Times.

Jurnaliştii amintesc că Armenia a fost considerată multă vreme un satelit al Rusiei în regiunea Caucazului. Controlul s-a rupt după înfrângerea militară suferită de Erevan în faţa Azerbaidjanului, în disputa pentru teritoriile din Nagorno-Karabah. După a doua confruntare, în 2023, forţele azere au preluat controlul întregii enclave, au forţat plecarea celor 100.000 de locuitori armeni şi au pus, practic, capăt conflictului. Rusia nu a intervenit să ajute Erevanul, deşi promitea acest lucru. Iar armenii nu au iertat Moscova pentru această trădare, explică Financial Times.

Conflictul cu Azerbaidjan, vechi de mai multe decenii, a ţinut Armenia dependentă de Moscova, sub conducerea unei elite cleptocratice pro-ruse. Acum, ţara poate urma un drum mai puţin corupt şi mai democratic, pledează Financial Times. Paşinian încearcă să transforme o înfrângere amară într-un avantaj. El caută pacea şi relaţii economice cu Azerbaidjan, dar şi cu Turcia. Iar armenii au transmis prin votul din weekend că sunt de acord cu această politică.

Pericolul nu s-a încheiat însă, iar Moscova ar putea încerca în continuare să readucă Armenia în sfera sa de control. Partidul lui Paşinian nu a obţinut o majoritate parlamentară suficient de mare pentru a iniţia modificări constituţionale prin referendum. Acest lucru e important pentru că Azerbaidjanul cere ca Armenia să elimine din Constituţie referirile la Nagorno-Karabah pentru normalizarea relaţiilor politice şi economice.

SUA şi UE ar trebui să încerce să-i convingă pe azeri să renunţe la această cerere sau măcar să o amâne. De asemenea, Occidentul ar trebui să exercite presiuni asupra Azerbaidjanului şi Turciei pentru a deschide fluxurile comerciale, astfel încât armenii să vadă beneficiile păcii, pledează FT, avertizând că Moscova poate să le facă în continuare viaţa grea armenilor.

Ingerinţele ruşilor în alegerile din Armenia puteau fi mai agresive. Poate că au fost prea preocupaţi de războiul din Ucraina sau poate că vor să îşi păstreze unele resurse pentru mai târziu. Moscova ar putea impune un embargo comercial total sau ar putea majora preţul gazelor. Rusia are încă o bază militară în Armenia şi controlează căile ferate ale ţării, aminteşte sursa citată. 

Exemplul Georgiei vecine, care din 2024 a derapat înapoi spre un regim opresiv cu partid unic, ar trebui să fie un semnal de alarmă. Tocmai de aceea este cu atât mai important ca SUA şi UE să rămână pe deplin implicate.

Administraţia Trump a contribuit anul trecut la încheierea unui acord de pace între Armenia şi Azerbaidjan şi este garantul unui nou coridor de transport în regiune, care ar putea stimula interdependenţa economică şi prosperitatea. Între timp, UE ar trebui să liberalizeze vizele pentru armeni şi să promoveze legăturile comerciale şi investiţiile. Armenia este una dintre ţările în care Europa şi America sunt aliniate în direcţia bună, concluzionează FT.