Şefa diplomaţiei europene a început să deranjeze. Serviciul diplomatic al UE ar putea fi dezmembrat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Mai multe state UE, în special Franţa şi Germania, sunt nemulţumite de modul în care funcţionează diplomaţia europeană şi vor o reformă majoră a Serviciului European de Acţiune Externă, adică SEAE, instituţie controlată de Kaja Kallas. Actuala şefă a diplomaţiei UE a început să deranjeze pentru că are prea multă autonomie şi transmite poziţii şi propuneri înainte ca statele UE să fi ajuns la un acord. De altfel, între Kaja Kallas şi Ursula von der Leyen se duce o luptă pentru controlul politicii externe şi de securitate din UE.
Mai multe state UE iau în calcul "desfiinţarea" serviciului diplomatic al blocului comunitar, dezvăluie Financial Times, citând oficiali europeni de rang înalt. Ţintele nemulţumirilor sunt şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas (Estonia) şi Serviciul European de Acţiune Externă SEAE, creat în urmă cu 15 ani pentru a îmbunătăţi reacţia blocului comunitar la crizele geopolitice.
Parisul, Berlinul, dar şi alte capitale cer acum o reformă radicală şi retragerea unor atribuţii atât de la Kaja Kallas, cât şi de la SEAE, care are un buget anual de un miliard de euro. Acestea ar urma să ajungă înapoi la Comisia Europeană şi statele membre. "Este clar că SEAE nu funcţionează aşa cum ar trebui în lumea de astăzi. Este disfuncţional. Problema este structurală, aşa că structura trebuie reconstruită", a declarat unul dintre oficiali.
Mai multe voci au pus sub semnul întrebării capacitatea SEAE de a coordona răspunsuri eficiente la războaiele din Ucraina şi Iran sau la deciziile imprevizibile ale preşedintelui american Donald Trump şi presiunile legate de tarifele vamale.
Una dintre ideile propuse de Paris este să fie limitată autonomia şefei diplomaţiei europene, care răspunde în prezent atât în faţa statelor membre, cât şi a Comisiei. Asta înseamnă că ar rămâne fără controlul asupra reţelei de peste 140 de delegaţii pe care SEAE le operează în ţări din întreaga lume. "Capitalele sunt nemulţumite, vor o modalitate eficientă prin care să putem acţiona unitar pe plan extern. Există un risc real ca SEAE să fie dezmembrat", a spus un alt oficial.
Susţinătorii restructurării serviciului diplomatic consideră că aceasta ar fi posibilă fără modificarea tratatului UE, care prevede că SEAE trebuie să "asiste" şeful diplomaţiei în condiţiile stabilite de statele membre, reguli care datează din 2010. Reforma serviciului diplomatic ar necesita însă sprijin unanim din partea celor 27 de state membre ale UE.
Mai multe ţări s-au plâns în privat că există prea multe suprapuneri şi o lipsă de coordonare între SEAE, ministerele naţionale de Externe şi direcţiile de relaţii externe ale Comisiei şi Consiliului. Mai multe state sunt deranjate şi de faptul că Kaja Kallas îşi exprimă opinii personale pe teme precum relaţiile UE-China şi lansează propuneri care nu au fost aprobate de capitalele europene.
Financial Times mai vorbeşte şi despre o luptă pentru influenţă asupra problemelor de politică externă şi de securitate, care se dă între SEAE şi Comisia condusă de Ursula von der Leyen.
Prin ceea ce ea a numit o "Comisie geopolitică", Ursula von der Leyen şi-a extins rolul dincolo de atribuţiile tradiţionale, intrând mai mult în zona de politică externă, apărare şi securitate, domenii care înainte erau mai mult controlate de statele membre şi de şeful diplomaţiei UE. Von der Leyen, de pildă, a creat funcţia de prim comisar european pentru apărare, iar după invadarea Ucrainei de către Rusia, ea a fost de cele mai multe ori figura principală a acţiunilor UE legate de răspunsul la război.
În plus, şi-ar fi dorit crearea unei unităţi de schimb de informaţii, similară uneia care există deja în cadrul SEAE, idee respinsă de Kallas.
În contextul în care tot mai multe state membre cer reduceri de costuri şi simplificarea procedurilor de la Bruxelles, reforma SEAE ar putea fi influenţată şi de discuţiile actuale legate de bugetul UE.
Transferul atribuţiilor SEAE către direcţii din interiorul Comisiei şi Consiliului ar putea economisi bani prin reducerea numărului de posturi. Întocmirea listelor de sancţiuni şi a propunerilor pentru misiuni militare, de exemplu, ar putea fi mutată la Consiliu, în timp ce activitatea diplomatică obişnuită ar urma să fie coordonată de Comisie.
Reforma serviciului diplomatic al UE ar putea fi legată şi de elaborarea unei noi strategii de securitate care urmează să fie publicată de Comisie în această vară.
În replică, un reprezentant al Kajei Kallas a transmis că aceasta este "pe deplin concentrată pe îndeplinirea mandatului său. O parte importantă a acestuia este consolidarea în continuare atât a SEAE, cât şi a Comisiei pentru aplicarea tratatelor în domeniul acţiunii externe şi al politicii externe şi de securitate comune. Politica externă a UE este puternică atunci când statele membre ale UE sunt unite".
