Şeful spionajului din Estonia: Rusia nu are în prezent nicio intenţie de a ataca statele baltice sau NATO

Potrivit lui Rosin, măsurile luate de Occident în urma valului de "incidente" cum ar fi sabotajul cablurilor submarine, incursiunile cu drone și încălcările spațiului aerian, au determinat Rusia să adopte la rândul ei măsuri de precauție. Printre acestea se numără ajustarea rutelor de zbor ale dronelor deasupra Ucrainei și monitorizarea strictă a traiectoriilor avioanelor militare rusești deasupra Mării Baltice, pentru a evita noi incidente.

"Ceea ce vedem astăzi este că Rusia nu are în prezent nicio intenție de a ataca vreunul din statele baltice sau NATO, în sens mai larg. Am observat că, în urma răspunsurilor noastre, Rusia și-a modificat comportamentul după diversele incidente care au avut loc pe scară largă în regiune. Până acum, este clar că Rusia respectă NATO și încearcă în prezent să evite orice conflict deschis", a declarat şeful spionajului din Estonia într-un interviu pentru ERR.

Întrebat la ce se referă când spune că Rusia și-a schimbat comportamentul, Kaupo Rosin a răspuns că "în urma diverselor incidente - începând cu cablurile submarine de acum ceva timp sau diferitele incursiuni ale dronelor în spațiul aerian NATO sau încălcările spațiului aerian - ceea ce am observat este că Rusia a luat diverse măsuri pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente în viitor, ca răspuns la reacțiile Occidentului/NATO. Dacă ne uităm la situația actuală, inclusiv la ceea ce este vizibil publicului, rutele de zbor ale dronelor deasupra teritoriului sau spațiului aerian ucrainean au fost ajustate pentru a minimiza riscul. De asemenea, vedem că aeronavele rusești își monitorizează acum foarte atent rutele de zbor deasupra Mării Baltice, respectând cu strictețe traiectoriile lor pentru a evita declanșarea incidentelor". 

Rosin a subliniat totuşi că deşi ''în teorie, astfel de evenimente sunt încă posibile, în acest moment nu vedem nicio indicație că Rusia încearcă în mod deliberat să escaladeze situația". 

Potrivit unei anchete publicate în august 2025 de Institutul Internațional de Studii Strategice, numărul operațiunilor de sabotaj ale Rusiei în Europa aproape că s-a marit de 4 ori din 2023 până în 2024. IISS a documentat sute de activități de război hibrid rusesc în Europa de la "plauzibil", la "aproape cert" în perioada ianuarie 2018 - iunie 2025.  

Infrastructura critică vizată de atacuri hibride rusești a fost clasificată în mai multe domenii, precum comunicațiile, energia, sectorul guvernamental, sănătatea, industria, sectorul militar, transporturile, infrastructura submarină și rețelele de apă. Pe lângă sabotajul infrastructurii critice, au fost identificate și alte forme de agresiune. Printre acestea se numără tentativele și asasinatele reușite, spionajul cu drone, utilizarea imigrației ca armă, bruiajul semnalului GPS, vandalismul și terorismul.

Pe harta analizată, România este marcată cu trei simboluri distincte care sugerează 3 tipuri de activităţi de atacuri hibride. Prima activitate considerată "probabilă" semnalează acte de sabotaj asupra unei ținte de infrastructură critică din domeniul sanitar. A doua, considerată "realistic posibilp", indică activități de spionaj desfășurate cu drone. A treia şi ea "probabilă" se referă la acte de vandalism, inclusiv distrugerea deliberată sau deteriorarea unor obiective importante.