Suma totală trimisă de americani în Ucraina ca ajutor de când ruşii au invadat ţara

Aceasta duce la "aproximativ 6,1 miliarde" de dolari suma totală a ajutorului militar oferit de Washington Kievului de la invadarea ţării de către Rusia şi la 6,8 miliarde de dolari de când Joe Biden este preşedinte, a afirmat Kerby.

Această nouă componentă a asistenţei oferite Ucrainei prevede în special livrarea a patru sisteme Himars (High Mobility Artillery Rocket System), lansatoare de rachete puternice montate pe blindate uşoare.

Americanii trimit muniţie, 2.000 de arme automate şi bărci de patrulare

Armata ucraineană insistă mult asupra necesităţii de a avea acest tip de sisteme, în contextul în care, în prezent, conflictul a intrat într-o nouă fază, mai statică, concentrată pe regiunea Donbas din estul ţării şi în care artileria grea a căpătat un rol mai important.

Noua componentă a asistenţei militare americane mai cuprinde, printre altele, muniţie, 2.000 de arme automate şi bărci de patrulare. John Kirby a mai spus că partea americană este "zilnic" în contact cu cea ucraineană cu privire la nevoile militare şi a precizat că Statele Unite îşi proporţionează şi îşi reconfigurează livrările de echipamente pentru ca ajutorul acordat să rămână "pertinent".

Câţi bani a trimis UE în Ucraina pentru a ajuta ţara afectată de invazia rusească

UE a anunţat la mijlocul lunii mai că va furniza Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 500 de milioane de euro. Ajutorul total livrat până acum de UE se va ridica astfel la circa 2 miliarde de euro. În plus, Comisia Europeană pregătește un program de asistenţă macro-financiară pentru Ucraina, de 9 miliarde de euro, care va consta din împrumuturi pe 25 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani la rambursarea principalului, au declarat pentru Bloomberg trei oficiali europeni, care au adăugat că plata dobânzilor va fi acoperită de la bugetul UE.

Ucraina ar putea avea nevoie de o asistenţă externă de până la 1.000 de miliarde de euro pentru a repara pagubele provocate de invazia rusească, a declarat Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii.

Zelenski reproşează Israelului că nu a impus sancţiuni Rusiei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi Israelul, reproşându-i, într-un discurs prin videoconferinţă în faţa studenţilor Universităţii ebraice din Ierusalim, că nu a impus sancţiuni împotriva Rusiei. "Impunerea de sancţiuni contra Rusiei este o chestiune de valori. Multe ţări europene sunt de partea noastră împotriva agresiunii ruse, dar, din păcate, nu vedem Israelul alăturându-se", sancţiunilor, a afirmat Zelenski, într-un discurs în limba ucraineană tradus în engleză.

Zelenski, care a vorbit de la biroul său de la Kiev, a spus că este "recunoscător poporului israelian " pentru sprijinul său, dar a adăugat că "am fi vrut să primim sprijinul guvernului vostru ".

În martie, invitat de Knesset să se adreseze prin videoconferinţă deputaţilor, Zelensky a cerut Israelului să "facă o alegere " şi să susţină Ucraina furnizându-i armament, şi chiar sistemul său de apărare antirachete "Iron Dome". Israelul a adoptat o poziţie prudentă după invazia rusă în Ucraina, invocând legăturile privilegiate cu cele două ţări. De menţionat şi faptul că Israelul numără peste un milion de cetăţeni originari din fosta Uniune Sovietică.

În discursul de joi, Zelenski a jucat cartea legăturilor istorice între Israel şi Ucraina, afirmând că la "5 minute " de sediul preşedinţiei ucrainene se află casa în care a copilărit fostul prim-ministru israelian Golda Meir.

"Vă rog, amintiţi-vă cât de legate sunt istoriile noastre, cât de strânse sunt relaţiile noastre şi întrebaţi-vă care ar trebui să fie nivelul de înţelegere între noi (...) De ce există o proastă comunicare, o neînţelegere cu reprezentanţii guvernului vostru? Nu ştiu", le-a spus el studenţilor.

De la începutul invaziei declanşate de Rusia în Ucraina, peste 30.000 de ucraineni au fugit în Israel, potrivit cifrelor oficiale. Mulţi au beneficiat de "legea întoarcerii ", care le oferă persoanelor de origine evreiască dreptul de a primi cetăţenia israeliană. Pe de altă parte, Ministerul de Externe al Israelului a confirmat pentru AFP redeschiderea recentă a ambasadei sale la Kiev, închisă din motive de securitate la începutul conflictului.

Zelenski cere UE să adopte un al şaptelea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

Volodimir Zelenski şi-a reiterat la începutul săptămânii apelul pentru adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, îndemnând Bruxellesul să impună un al şaptelea pachet de sancţiuni cât mai curând posibil. "Rusia trebuie să simtă o presiune tot mai mare din cauza războiului şi politicii sale agresive antieuropene", a declarat Zelenski într-o nouă adresare video, marţi noaptea.

De asemenea, Zelenski a reiterat nevoia urgentă a Kievului de a continua să primească arme. "Vieţile a mii de oameni depind în mod direct de viteza (de reacţie a) partenerilor noştri", a spus el.

Discuţiile între statele membre UE cu privire la un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei continuă. Sâmbătă, guvernul polonez a cerut la rândul său noi măsuri punitive împotriva Rusiei, pentru a menţine presiunea economică asupra Moscovei şi a pune capăt invaziei asupra Ucrainei. "Din punctul nostru de vedere, un al şaptelea pachet de sancţiuni ar trebui impus cât mai curând posibil. Trebuie să menţinem presiunea", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe polonez, Lukasz Jasina.

Cele 27 de ţări membre ale UE au adoptat al şaselea pachet de sancţiuni la începutul lui iunie. Printre alte acţiuni punitive, acesta prevede un embargo petrolier de amploare, interzicerea ma multor mass-media ruseşti în Europa şi excluderea celei mai mari bănci a Rusiei, Sberbank, din reţeaua de comunicare financiară Swift.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰