Trump a luat în calcul reducerea cu o treime a trupelor din Europa pentru a pune presiune pe aliaţii din NATO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Donald Trump a luat în calcul reducerea cu o treime a trupelor americane din Europa, pe fondul nemulțumirilor față de aliații NATO pe care îi acuză că nu au oferit suficient sprijin Statelor Unite în timpul războiului din Iran. Ideea retragerii a amplificat tensiunile dintre Washington și aliații europeni, înaintea summitului NATO de la Ankara, unde viitorul angajamentului american pentru securitatea Europei va fi unul dintre principalele subiecte de discuție.
În timpul unei întâlniri la Casa Albă, în această primăvară, președintele Donald Trump și-a exprimat furia față de aliații NATO, pe care i-a acuzat că au refuzat să se alăture operațiunii militare americane din Iran.
Potrivit unor persoane familiarizate cu discuția, liderul american a luat în calcul o măsură radicală: reducerea cu o treime a forțelor militare americane desfășurate în Europa. Întrebarea lui Trump a fost dacă o astfel de decizie ar transmite "mesajul corect" către aliații pe care îi consideră insuficient de implicați, scrie CNN.
În perioada în care liderul american a avansat ideea unei retrageri, Pentagonul a anulat brusc două desfășurări de trupe americane în Europa și a ordonat retragerea altor militari de pe continent.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, intenționa să anunțe, la reuniunea NATO din iunie, reduceri și mai mari ale efectivelor americane, care ar fi putut ajunge la o treime, așa cum sugerase Trump.
Planul s-a schimbat însă după consultări cu alți oficiali de rang înalt ai administrației, iar Hegseth a anunțat în schimb o evaluare de șase luni a prezenței militare americane în Europa.
"Este o evaluare în urma căreia unele țări vor eșua, iar altele vor trece cu rezultate excelente", a avertizat el la acel moment.
Disputa lui Trump cu liderii europeni
Niciodată foarte entuziasmat în privința angajamentelor de sprijin american pentru apărarea Europei, Trump a devenit și mai sceptic în ultimele 12 luni, susținând că cei mai vechi aliați ai Americii nu au fost alături de Statele Unite atunci când au avut nevoie de ei, după ce Washingtonul a declanșat războiul din Iran.
Trump nu a exclus niciodată în mod explicit posibilitatea retragerii din NATO și pune constant sub semnul întrebării valoarea alianței pentru Statele Unite, afirmând că Washingtonul suportă costurile securității Europei.
Președintele american a amenințat, de asemenea, că va prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu al unui alt stat membru NATO, și a manifestat periodic o atitudine conciliantă față de președintele rus Vladimir Putin. Unii oficiali europeni se tem că liderul de la Kremlin ar putea pregăti operațiuni pe teritoriul NATO pentru a testa hotărârea alianței.
Liderii europeni au respins criticile lui Trump, subliniind că nu au fost consultați înainte de începerea războiului din Iran.
Mulți dintre aceștia au promis sprijin militar pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, însă tensiunile din această zonă strategică au încetinit reluarea completă a traficului comercial.
Oficiali americani de rang înalt au declarat că Strâmtoarea Ormuz va fi un subiect de discuție la Ankara, deși au exprimat îndoieli că statele europene dispun de capacitățile militare necesare pentru a contribui semnificativ la eventualele operațiuni.
Disputa lui Trump cu liderii europeni nu a afectat summitul Grupului celor Șapte (G7), desfășurat luna trecută în Franța. Dimpotrivă, Trump - încurajat de progresele înregistrate în negocierile privind Iranul - a părut să se înțeleagă bine chiar și cu liderii pe care îi criticase dur în lunile precedente.
Însă, la scurt timp după plecarea de la summit, el a reluat conflictul verbal cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, despre care a susținut că l-ar fi "implorat" să facă o fotografie împreună.
Meloni a acuzat că afirmația este inventată, iar în loc să lase tensiunea să se stingă, duminică Trump a sugerat ironic că ar avea nevoie de un "ordin de restricție" împotriva acesteia.
Un oficial american a declarat că relația tensionată dintre cei doi lideri, care anterior erau apropiați, adaugă un nou nivel de incertitudine înaintea summitului.
În timpul întâlnirii cu Rutte în Biroul Oval, Trump și-a reluat lista de nemulțumiri față de aliații NATO.
"Doar să fie loiali. Asta vreau, loialitatea lor. Nu avem nevoie de banii lor, nu avem nevoie de nimic. Avem, de departe, cea mai puternică armată din lume, dar vreau doar loialitate", a spus Trump.
Eforturi pentru calmarea preşedintelui american
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care în ultimul an și jumătate a încercat, cu rezultate mixte, să gestioneze schimbările de dispoziție ale lui Trump, a încercat să reducă tonul critic al președintelui american prezentând grafice care arătau creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, creștere pe care a atribuit-o presiunii exercitate de Trump.
Rutte a încercat să contracareze cu diplomație nemulțumirea liderului american privind războiul din Iran, insistând că "au existat cazuri izolate în legătură cu care sunteți cu adevărat dezamăgit, dar, în general, aliații europeni au fost alături de dumneavoastră".
Rutte, fost premier al Olandei, ale cărui laude frecvente la adresa lui Trump au fost uneori ironizate, a folosit o strategie similară la summitul NATO de anul trecut de la Haga, iar aceasta a funcționat în mare parte.
Trump a plecat atunci lăudând liderii europeni și reafirmându-și angajamentul față de principiul apărării colective al NATO.
Oficialii europeni speră să obțină un rezultat similar și la Ankara, însă pentru mulți această perspectivă pare tot mai puțin probabilă.
Trump nu a renunțat la planurile sale privind Groenlanda, susținând în repetate rânduri că Statele Unite au nevoie de acest teritoriu din motive de securitate națională, în ciuda unei inițiative propuse de Rutte în ianuarie pentru consolidarea apărării europene în teritoriul autonom danez.
"În acest moment, singura soluție pe care am identificat-o pentru rezolvarea acestei probleme este ca Statele Unite să achiziționeze Groenlanda, dar vom continua să analizăm și alte opțiuni pentru a răspunde acestor preocupări", a declarat un oficial american de rang înalt înaintea summitului.
Pregătiri pentru o prezență militară americană mai redusă
În ultimele luni, Statele Unite au retras trupe din Europa mai rapid decât anticipau mulți oficiali europeni, chiar dacă Trump amenința de ani de zile că va reduce prezența militară americană pe continent.
Deși în această primăvară Trump a părut surprins de anunțul Pentagonului privind oprirea unei rotații planificate de trupe în Polonia, el a menținut decizia de retragere a aproximativ 5.000 de militari din Germania.
Cancelarul german Friedrich Merz declarase, cu puțin timp înainte de această decizie, că Statele Unite sunt "umilite" în războiul din Iran.
"Nu ar trebui să existe nicio surpriză că realizăm o evaluare a poziției noastre militare și nici că această evaluare ar putea duce foarte bine la ajustarea prezenței noastre", a declarat un oficial de rang înalt al administrației americane înaintea summitului de la Ankara.
Cu toate acestea, schimbările de poziție și mesajele contradictorii au creat confuzie în rândul unor oficiali europeni, care încearcă să se pregătească pentru o perioadă în care Statele Unite nu vor mai asigura cea mai mare parte a securității continentului.
"Summitul oferă Statelor Unite oportunitatea de a preciza ce intenționează să retragă din Europa și de a se consulta cu aliații cu privire la modul în care pot fi acoperite eventualele lacune de capacitate. Întrebarea este dacă administrația Trump este pregătită să facă acest lucru", a scris Stephen Wertheim, cercetător principal la Carnegie Endowment for International Peace, într-o analiză recentă despre NATO.
"Aliații au nevoie de claritate din partea Washingtonului cu privire la ceea ce va rămâne, ce va fi retras și când se vor produce aceste schimbări. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple, Washingtonul trebuie să ia o decizie", a adăugat acesta.
Mulți se tem că orice modificare a poziției militare americane ar putea încuraja Rusia, al cărei atac în Ucraina a intrat într-o perioadă de stagnare.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la un dineu al liderilor organizat la Ankara, însă nu va lua parte la reuniunile oficiale ale summitului, un semnal că aspirațiile Kievului de a adera într-o zi la alianță rămân nerealizate.
Totuși, Zelenski se va întâlni individual cu Trump miercuri.
Liderul american, a cărui atenție a fost concentrată în ultima perioadă asupra războiului din Iran, a părut recent impresionat de capacitatea lui Zelenski de a continua lupta împotriva unui adversar mult mai puternic.
Statele europene intenționează să promită zeci de miliarde de euro în sprijin militar pentru Ucraina, pentru a-i demonstra lui Trump că sunt hotărâte să finanțeze continuarea efortului de război.
Rămâne de văzut dacă toate aceste măsuri vor fi suficiente pentru a menține unitatea și stabilitatea alianței în cadrul reuniunii din această săptămână.
Pentru liderii europeni, miza summitului de la Ankara este una majoră: să evite o confruntare deschisă cu președintele american și să transmită, în același timp, că Europa este pregătită să își asume un rol mai mare în propria apărare.
În spatele ușilor închise, oficialii europeni recunosc că relația cu Washingtonul traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă a NATO.
Incertitudinea privind intențiile administrației Trump a determinat multe capitale europene să accelereze planurile pentru creșterea cheltuielilor militare și dezvoltarea unor capacități proprii de apărare.
Totuși, numeroși oficiali consideră că o reducere semnificativă a prezenței americane în Europa ar reprezenta o schimbare strategică profundă, cu efecte asupra echilibrului de securitate de pe continent.
În același timp, Statele Unite susțin că aliații europeni trebuie să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria apărare, argument pe care Trump l-a repetat constant de-a lungul mandatului său.
Viitorul rolului SUA în securitatea Europei, pus sub semnul întrebării
Summitul NATO de la Ankara reprezintă un test important pentru capacitatea alianței de a rămâne unită într-un moment în care diferențele dintre Washington și capitalele europene devin tot mai vizibile.
Pentru liderii europeni, miza este una majoră: să evite o confruntare deschisă cu președintele american și, în același timp, să demonstreze că Europa este pregătită să își asume un rol mai important în propria apărare.
În spatele ușilor închise, oficialii europeni recunosc că relația cu Washingtonul traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă a NATO.
Incertitudinea privind intențiile administrației Trump a determinat numeroase capitale europene să accelereze planurile pentru creșterea cheltuielilor militare și dezvoltarea unor capacități proprii de apărare.
Totuși, numeroși oficiali consideră că o reducere semnificativă a prezenței militare americane în Europa ar reprezenta o schimbare strategică profundă, cu efecte asupra echilibrului de securitate de pe continent.
În același timp, Statele Unite susțin că aliații europeni trebuie să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria apărare, argument repetat constant de Donald Trump.
Rămâne de văzut dacă liderii NATO vor reuși să ajungă la un compromis sau dacă tensiunile dintre Washington și aliații europeni vor continua să se amplifice.
Cert este că viitorul rolului Statelor Unite în securitatea Europei se află din nou în centrul dezbaterii privind direcția în care se îndreaptă NATO.
