UE decide cum ne vom apăra de atacurile hibride ale Rusiei. Noul plan în stil NATO discutat la Bruxelles
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Statele europene discută azi crearea unui mecanism nou, prin care să poată reacţiona împreună, mai repede, la atacurile hibride ale Rusiei, adică cele care se situează sub pragul unei agresiuni armate.
Miniştrii apărării din statele UE se reunesc azi la Bruxelles, pentru a discuta propunerea Comisiei Europene legată de crearea unui nou Protocol de Securitate pentru Situaţii de Urgenţă, relatează Financial Times. Ideea ar urma să fie complementară Articolului 4 al NATO, care prevede că dacă un stat consideră că securitatea sa este ameninţată, aliaţii se consultă şi decid ce răspuns este necesar.
Cum ne vom apăra de atacurile hibride ale Rusiei
Tot mai multe capitale europene cer mecanisme colective prin care Rusia să fie sancţionată pentru atacuri hibride, adică acele tipuri de atacuri care nu ating pragul necesar pentru activarea clauzei de apărare reciprocă prevăzute de Articolul 5 al NATO. Deocamdată, părerile legate de ce formă să ia un răspuns colectiv sunt împărţite. Articolul 4 a fost invocat de nouă ori în istoria NATO, inclusiv de două ori anul trecut.
Statele UE au acuzat Moscova de operaţiuni cibernetice, tentativă de atac cu dronă asupra aeroportului din Leipzig, aruncarea în aer a unei linii de cale ferată din Polonia şi incendierea unor depozite şi fabrici. Deşi aceste incidente au provocat indignare, ele nu au generat un răspuns colectiv clar.
"Dacă ne confruntăm cu un război hibrid, avem nevoie de o apărare hibridă. Este foarte clar.Trebuie să analizăm cum definim mijloacele pe care trebuie să fim pregătiţi să le folosim", a declarat Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare.
"Foarte simplu spus, dacă ne confruntăm cu ameninţări sau acţiuni hibride dureroase, răspunsul nostru ar trebui să fie dureros într-o măsură similară. Nu neapărat prin mijloace similare, dar nivelul durerii ar trebui să fie acelaşi. Rusia trebuie să ştie că vor exista răspunsuri şi că acestea pot fi dureroase", a mai subliniat el.
Mai mulţi diplomaţi europeni au declarat pentru FT că nu ştiu încă exact cum ar funcţiona în practică noul mecanism al UE. Ei se tem că acesta ar putea dubla procedurile deja existente. Adică, în cazul unui atac, ar putea exista două sisteme paralele, unul al UE şi unul al NATO, iar statele ar trebui să decidă ele prin care să acţioneze.
"Nu sunt sigur că e o idee bună ca modalitatea de a riposta la adresa ruşilor este să organizăm şi mai multe reuniuni", a declarat un diplomat.
Cum a răspuns NATO până acum la aceste atacuri hibride
După tăierea unor cabluri submarine în 2023 şi 2024, NATO a lansat misiuni militare de patrulare precum Baltic Sentry, iar după incursiunea majoră cu drone în Polonia, din 2025, a lansat Eastern Sentry. De asemenea, statele europene au organizat operaţiuni comune ale forţelor de ordine şi serviciilor de informaţii pentru a urmări suspecţi în aceste dosare de sabotaj.
Unii oficiali consideră însă că termenul de "atac hibrid" începe să fie prea blând pentru ceea ce se întâmplă. Dacă sunt folosite bombe, incendieri sau alte metode care pot ucide oameni, spun ei, nu mai vorbim doar despre simple sabotaje, ci despre acţiuni mult mai grave.
Serviciul de informaţii al Danemarcei a avertizat săptămâna trecută că Rusia ar putea lansa, în lunile următoare, un atac militar limitat împotriva unei ţări NATO.
La prezentarea noului "protocol", la începutul lunii septembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că operaţiunile Rusiei se intensifică în fiecare zi. Prin urmare, pe măsură ce nivelul ameninţării creşte, trebuie să crească şi nivelul de pregătire al Europei.
"Doctrina, instituţiile şi procesul nostru decizional nu au ţinut pasul cu noua realitate... trebuie să analizăm dacă mai sunt adecvate scopului pentru care au fost create", a subliniat şefa CE.
Ea a propus un nou "manual european de contracarare a ameninţărilor hibride", prin care UE să poată răspunde colectiv incidentelor "care se situează sub nivelul unei agresiuni armate, dar care ameninţă în mod clar securitatea noastră naţională. Cu alte cuvinte, un mecanism care să completeze Articolul 4 al NATO".
Referindu-se la războiul hibrid al Rusiei, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat săptămâna trecută că "NATO este pregătită pentru acest lucru. Facem planuri şi ne pregătim. Avem la dispoziţie toate opţiunile de răspuns".
"Singura problemă este că acestea nu sunt întotdeauna publice, aşa că nu putem vorbi mereu despre ele. Nu sunt întotdeauna simetrice. Nu este întotdeauna vorba despre un răspuns identic, dar vă pot asigura că ruşii ştiu", a subliniat el.
