UE intră într-o nouă perioadă de scumpiri la energie cu mai puține resurse pentru ajutoare. Analiză Reuters
Creșterea puternică a prețurilor la energie, provocată de conflictul dintre SUA și Israel împotriva Iranului, pune presiune pe guvernele europene să intervină pentru a sprijini populația și companiile. În multe cazuri însă, dificultățile financiare ale economiilor naționale reduc posibilitatea unor măsuri de sprijin, potrivit unei analize Reuters.
Este puțin probabil ca guvernele europene să poată repeta amploarea măsurilor de sprijin acordate după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, când subvențiile și alte forme de ajutor au însumat sute de miliarde de euro.
Unele state au început deja să adopte măsuri punctuale. Franța, Grecia și Polonia au plafonat prețurile la combustibili și au impus limite pentru marjele de profit, soluții care au un impact mai redus asupra bugetului public. În același timp, Germania analizează posibilitatea de a interveni pentru a reglementa prețurile la pompă. Chiar și așa, este posibil ca aceste măsuri să nu fie suficiente.
Guvernele ar putea interveni din nou dacă livrările de gaze sunt afectate
"Dacă livrările de gaze din Qatar vor fi întrerupte timp de mai multe săptămâni şi preţurile la gaze vor creşte, este probabil să vedem guverne care vor interveni şi vor reintroduce unele subvenţii", a declarat Frank Gill, analist la S&P Global Ratings.
Marea Britanie consideră că nu este momentul potrivit pentru înghețarea accizei la combustibil, în timp ce autoritățile din Franța au respins solicitările opoziției de a reduce TVA-ul la benzină. În același timp, Italia analizează posibilitatea de a folosi veniturile suplimentare din TVA, generate de scumpirea carburanților, pentru a finanța o eventuală reducere a accizelor.
Potrivit analistului Frank Gill, situația diferă de cea din 2022, deoarece pandemia de COVID-19 și criza energetică care a urmat au lăsat economiile europene cu deficite bugetare cu aproape trei puncte procentuale mai mari decât în 2019.
În plus, ritmul de creștere economică este mai lent decât în urmă cu patru ani, iar costurile împrumuturilor au crescut. În același timp, guvernele europene majorează deja cheltuielile pentru apărare, iar Germania își crește nivelul împrumuturilor pentru a susține un amplu program de stimulare economică.
Prețurile energiei cresc, dar sunt încă sub nivelurile record din 2022
Deși prețul petrolului a urcat în această săptămână până la 120 de dolari pe baril, apropiindu-se de nivelul maxim din 2022, situația energetică a Europei nu este identică cu cea din urmă cu doi ani. Prețurile gazelor au crescut cu peste 50% de la începutul conflictului, însă rămân mult sub recordul de peste 300 de euro pe megawatt-oră atins în 2022. În plus, Europa nu se află în situația de a căuta rapid alți furnizori, așa cum s-a întâmplat după renunțarea la gazul rusesc.
Totuși, dacă scumpirile la energie vor continua și guvernele vor fi nevoite să intervină cu măsuri de sprijin, presiunea asupra finanțelor publice ar putea crește, mai ales în țări precum Franța și Marea Britanie, care au deja deficite bugetare ridicate, a avertizat săptămâna trecută Federico Barriga-Salazar, șeful departamentului de ratinguri de la Fitch.
În Europa Centrală, agenția S&P avertizează că ratingul „investment-grade” al Ungariei ar putea fi pus în pericol, în contextul măsurilor de sprijin generoase adoptate deja înaintea alegerilor din aprilie. În schimb, Spania, Portugalia și Grecia au finanțe publice mai solide, însă cheltuieli suplimentare ar putea afecta procesul de redresare economică, a mai spus Barriga-Salazar.
În cazul Italiei, care a făcut progrese pentru a-și consolida disciplina fiscală, agenția Scope Ratings avertizează că încetinirea creșterii economice ar putea îngreuna ieșirea țării din mecanismele de supraveghere bugetară ale Uniunii Europene.
UE ar putea relaxa regulile bugetare dacă situația energetică se agravează
Potrivit analiștilor de la Morgan Stanley, măsurile de sprijin pentru energie adoptate de guvernele din zona euro au reprezentat aproximativ 3,6% din PIB în perioada 2022–2023, când regulile Uniunii Europene privind limitarea deficitelor au fost suspendate în contextul pandemiei. În prezent însă, respectând din nou aceste reguli, statele ar putea acorda un sprijin mult mai redus, estimat la circa 0,3% din PIB pe an.
Analiștii mai arată că, dacă Strâmtoarea Ormuz ar rămâne blocată mai mult de o lună și ar apărea semne de slăbire a creșterii economice, Uniunea Europeană ar putea permite unor state să se abată temporar de la regulile fiscale. În acest scenariu, țările membre ar putea aloca până la 0,6% din PIB anual pentru măsuri de sprijin. Totuși, subliniază Morgan Stanley, ar fi nevoie de o recesiune severă pentru ca UE să suspende din nou regulile bugetare.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
