UE riscă să plătească dobânzi de 5,6 miliarde €/an dacă nu folosește activele rusești pentru Ucraina

Țările UE vor trebui să plătească dobânzi de până la 5,6 miliarde de euro pe an, pe termen nelimitat, dacă nu reușesc să ajungă la un acord privind pachetul de împrumuturi de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat cu activele rusești înghețate, avertizează Comisia Europeană.

Acest scenariu este prezentat într-un document al Comisiei, consultat de Financial Times. Planul alternativ a fost redactat după eșecul liderilor UE la summitul de la Copenhaga de luna trecută să aprobe un împrumut controversat pentru a susţine bugetul Ucrainei în următorii doi ani folosind activele suverane rusești.

Propunerea a fost blocată de Belgia, unde se află Euroclear, depozitarul de valori mobiliare în care sunt ținute aceste active înghețate. Belgia a cerut garanții ferme că nu va avea de suferit din cauza utilizării fondurilor, temându-se de represalii legale și financiare din partea Rusiei.

Documentul a fost transmis capitalelor UE şi arată care sunt implicațiile financiare ale finanțării Ucrainei fără folosirea acestor active. Dacă folosirea activelor ruseşti pică definitiv, cele 27 de state membre vor trebui fie să autorizeze împrumuturi comune, ceea ce ar împovăra şi mai mult bugetele naționale deja suprasolicitate, fie să acorde Ucrainei granturi directe în valoare totală de 140 de miliarde de euro. Comisia avertizează că ambele opțiuni ar necesita "ajustări fiscale în unele state membre" și "ar afecta direct deficitul și datoria".

Costurile pentru un astfel de împrumut s-ar ridica până la 5,6 miliarde de euro anual, odată ce întreaga sumă va fi împrumutată și acordată Ucrainei. Franța, cu un nivel ridicat al datoriei, ar plăti aproape 1 miliard din această sumă, Italia, 675 milioane de euro, iar Belgia, în jur de 200 milioane de euro anual, în condițiile în care ţara se confruntă deja cu dificultăți în adoptarea bugetului pentru anul viitor.

Comisia avertizează că împrumutarea celor 140 de miliarde de euro ar putea avea "efecte colaterale asupra absorbției de pe piață și, în special, asupra ratei dobânzii pe care UE o plătește în general pentru împrumuturi".

"Nu se pot exclude nici alte costuri indirecte suplimentare" pentru alte programe de finanțare ale UE, mai arată documentul. Spre deosebire de aceste costuri, planul blocat de Belgia ar implica doar o "răspundere contingentă temporară" pentru statele membre care garantează împrumutul, acesta urmând a fi transferat în bugetul comun al UE în 2028.

Documentul mai oferă soluții pentru a calma temerile Belgiei. Practic propune un mecanism de protecție: dacă folosirea activelor rusești implică un risc legal, acel risc va fi împărțit și acoperit la nivel european, pentru a proteja statele membre individuale.

De asemenea, se precizează că o "condiție esențială" pentru utilizarea activelor rusești este "menținerea înghețării acestora" și găsirea unei structuri legale care să le țină blocate mai mult decât perioadele de șase luni prevăzute de legislația UE privind sancțiunile. Belgia se teme că, dacă un stat UE ar bloca prin veto reînnoirea sancțiunilor, Rusia ar putea recupera fondurile și ar forța capitalele europene să acopere întreaga sumă a împrumutului.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰