UE se pregătește pentru o nouă extindere după 13 ani. Ce țări sunt cel mai aproape de aderare
Uniunea Europeană se pregătește pentru una dintre cele mai importante decizii strategice din ultimii ani: reluarea procesului de extindere, după o pauză de 13 ani în care niciun nou stat nu a aderat la blocul comunitar, scrie Financial Times.
Invazia Rusiei în Ucraina, competiția tot mai puternică dintre marile puteri și revenirea lui Donald Trump la Casa Albă au schimbat însă miza procesului. Extinderea nu mai este privită doar ca un proiect politic și economic, ci și ca un instrument de securitate și influență geopolitică, arată analiza Financial Times.
După declanșarea războiului din Ucraina, Bruxellesul a început să acorde o importanță strategică mult mai mare apropierii de statele candidate. Oficialii europeni consideră că integrarea acestor țări poate întări securitatea continentului și poziția Uniunii Europene în competiția cu marile puteri globale.
Muntenegru, Ucraina, Republica Moldova și Albania se numără printre statele care au făcut progrese importante în negocierile de aderare. În schimb, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Kosovo au avansat într-un ritm mult mai lent, iar unele dintre ele au înregistrat chiar regrese.
"Extinderea nu mai este doar o cale pentru candidați să ne ajungă din urmă. Astăzi, este și o politică de securitate", a declarat Marta Kos, comisarul european pentru extindere.
Ucraina, una dintre cele mai dificile decizii
Situația Ucrainei este una dintre cele mai complicate în actualul proces de extindere. Kievul cere ca aderarea să fie accelerată și speră ca apropierea de Uniunea Europeană să avanseze rapid, inclusiv în perspectiva unui eventual acord de pace cu Rusia.
La Bruxelles există însă rezerve. Oficialii europeni spun că Ucraina trebuie să continue reformele în domenii esențiale, precum combaterea corupției, independența justiției și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.
Un diplomat european citat de Financial Times a descris situația drept o „dilemă complexă”. Uniunea Europeană nu poate trece cu vederea problemele structurale ale Ucrainei, dar, în același timp, nu își permite să lase țara fără o perspectivă clară de integrare europeană după anii de război.
Muntenegru, posibil primul stat care face pasul decisiv
Muntenegru este în prezent unul dintre candidații aflați cel mai aproape de finalizarea negocierilor. Țara a îndeplinit cerințele pentru mai mult de jumătate dintre cele 33 de capitole de negociere, iar oficialii europeni speră ca toate capitolele să fie închise până la sfârșitul anului.
Premierul Irlandei, Micheál Martin, consideră că aderarea Muntenegrului ar putea demonstra celorlalte state candidate că procesul de extindere produce rezultate concrete.
"Dacă am putea aduce Muntenegru [în UE], ar fi un semn tangibil pentru toți ceilalți că procesul funcționează", a declarat Martin.
Un succes al Muntenegrului ar putea deveni astfel un argument pentru accelerarea discuțiilor privind următoarea etapă de extindere a Uniunii Europene.
O aderare în mai multe etape
O altă problemă aflată pe masa liderilor europeni este modul în care Uniunea ar putea funcționa cu un număr mai mare de membri. Franța și Germania au susținut varianta unei integrări treptate, prin care statele candidate să primească acces progresiv la anumite beneficii pe măsură ce îndeplinesc reformele cerute.
Un asemenea sistem ar modifica actualul model de aderare, în care statele beneficiază pe deplin de avantajele apartenenței la UE abia după finalizarea întregului proces.
Marta Kos susține că metodologia actuală trebuie revizuită, deoarece a fost construită în urmă cu câteva decenii și nu mai răspunde pe deplin noilor realități geopolitice.
Statele candidate privesc însă diferit aceste propuneri. Ucraina este reticentă față de soluțiile de compromis, în timp ce Serbia a transmis că ar putea accepta anumite condiții dacă acestea i-ar oferi acces la piața unică și alte beneficii concrete.
Extinderea, tot mai importantă pentru securitatea Europei
Oficialii și analiștii europeni avertizează că stagnarea extinderii ar putea crea probleme geopolitice pentru Uniunea Europeană. În lipsa unei perspective clare pentru Balcanii de Vest și pentru celelalte state candidate, alte puteri ar putea încerca să își extindă influența în regiune.
Din acest motiv, lunile rămase din 2026 ar putea avea un rol important în stabilirea direcției viitoare a procesului de extindere. Un progres rapid în cazul Muntenegrului, împreună cu un acord asupra reformelor necesare pentru funcționarea unei Uniuni mai mari, ar putea deschide o nouă etapă a integrării europene.
Dacă însă Bruxellesul nu reușește să ajungă la un compromis, procesul ar putea pierde din nou din ritm. Statele candidate și-ar putea pierde răbdarea, iar adversarii geopolitici ai Europei ar putea profita de această vulnerabilitate.
