Un român, unul dintre cei mai respectaţi judecători de la Curtea de Apel din San Francisco, care a respins interdicţia impusă refugiaţilor de Donald Trump (FOTO&VIDEO)
Unul dintre judecătorii de la Curtea de Apel din San Francisco, care a decis, joi, să respingă, ordinul executiv al lui Donald Trump de a interzice temporar accesul cetăţenilor a şapte ţări musulmane pe teritoriul Statelor Unite, este imigrant român.
Unul dintre judecătorii de la Curtea de Apel din San Francisco, care a decis, joi, să respingă, ordinul executiv al lui Donald Trump de a interzice temporar accesul cetăţenilor a şapte ţări musulmane pe teritoriul Statelor Unite, este imigrant român.
Alex Kozinski este unul dintre cei mai respectaţi judecători de la Curtea de Apel din San Francisco. Povestea lui impresionantă a fost prezentată, vineri, într-un articol de publicaţia The Huffington Post.
Potrivit sursei citate, Alex Kozinski a fugit cu părinţii săi evrei, Moses şi Sabine, din România comunistă în anul 1962. Familia Kozinski a plecat mai întâi la Viena, de unde a ajuns în Baltimore în octombrie 1962, când Alex avea doar 12 ani.
“HIAS, o organizaţie care i-a sprijinit pe refugiaţii evrei încă din anul 1881, a fost extrem de generoasă cu noi atunci. S-au ocupat de toate actele privind imigrarea, care au fost completate la Viena, în 1962, iar apoi i-a ajutat pe părinţii mei până aceştia şi-au găsit locuri de muncă”, a declarat Kozinski pentru The Huffington Post.
După cinci ani petrecuţi la Baltimore, familia Kozinskis s-a mutat în California, stabilindu-se în zona Los Angeles-ului, unde tatăl lui Alex, Moses, a deschis un magazin, iar Alex a ajuns să urmeze cursurile UCLA. După câţiva ani petrecuţi în avocatură, românul ajuns în Statele Unite a lucrat pentru judecătorii de la Curtea Supremă Warren Burger şi Anthony Kennedy, urmând ca apoi să fie numit de preşedintele Ronald Reagan judecător la Curtea de Apel din San Francisco, în 1985.
Kozinski a vorbit de multe ori despre statutul de imigrant, glumind că a trecut de la a fi comunist convins, în copilărie, la a fi “capitalist convins”, după ce a descoperit “guma de mestecat, ciocolata şi bananele”.
Într-un interviu acordat în timpul unei conferinţe, în 2013, judecătorul a vorbit despre România şi despre activitatea sa.
Coincidenţa face că organizaţia care l-a ajutat pe Alex Kozinski să ajungă în Statele Unite este aceeaşi care a denunţat în instanţă decretul semnat de Trump privind imigranţii.
Un complet de trei judecători ai Curţii de Apel din San Francisco a decis, joi, în unanimitate că administraţia Trump nu a reuşit să ofere nicio dovadă că temerile legate de securitatea naţională justifică reintroducerea imediată a interdicţiei impuse în urmă cu două săptămâni.
Administraţia a subliniat în instanţă că tribunalele nu au acces la aceleaşi informaţii clasificate în legătură cu ameninţările la care are acces preşedintele. Judecătorii au contracarat, însă, că “instanţele primesc în mod regulat informaţii clasificate sigilate”.
Departamentul de Justiţie, care a reprezentat administraţia, a anunţat că analizează decizia instanţei şi opţiunile de care dispune. Guvernul are la dispoziţie 14 zile să decidă dacă va sesiza un complet mai mare de judecători care să revizuiască decizia sau dacă va contesta direct decizia la Curtea Supremă, care va stabili, probabil, rezultatul final.
Curtea Supremă este împărţită în prezent egal în patru judecători liberali şi patru conservatori. Trump are nevoie de susţinerea a cinci dintre magistraţi pentru a reactiva ordinul.
La scurt timp după ce instanţa şi-a anunţat decizia, Trump a scris pe Twitter: “NE VEDEM ÎN INSTANŢĂ, SECURITATEA NAŢIUNII NOASTRE ESTE ÎN JOC!”. El a insistat că administraţia sa va câştiga în cele din urmă şi a denunţat hotărârea Curţii de Apel drept “politică”.
Întrebat despre mesajul preşedintelui de pe reţeaua de socializare, Procurorul General Bob Ferguson a răspuns: “L-am înfruntat de două ori în instanţă şi am câştigat de ambele dăţi”.
Preşedintele Donald Trump a semnat în urmă cu aproape două săptămâni un ordin executiv care suspendă temporar, pentru o perioadă minimă de 120 de zile, programele de primire a refugiaţilor, blochează pe termen nedeterminat primirea refugiaţilor sirieni şi interzice temporar, pentru o perioadă minimă de 90 de zile, intrarea cetăţenilor din şapte ţări musulmane în Statele Unite.
Printre ţările vizate de ordin se numără Iran, Irak, Libia, Siria, Somalia, Sudan şi Yemen.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰