Un secol de la masacrul armenilor

Ample ceremonii au comemorat, la Erevan şi în multe oraşe ale lumii, o sută de ani de la masacrarea armenilor din Imperiul Otoman, în timpul primului război mondial

Tragedia este calificată de Armenia drept genocid, în timp ce Turcia respinge atât acest termen, cât şi cifra de un milion şi jumătate de victime, estimată de istorici.

Divergenţele dintre cele două naţiuni rămân vii chiar şi după un secol. 

O ceremonie simplă, dar emoţionantă s-a desfăşurat la Memorialul Genocidului din Erevan. Mai mulţi şefi de stat şi alţi demnitari străini au depus flori într-o jerbă în formă de nu-mă-uita. Invitaţii de onoare au fost preşedinţii Franţei şi Rusiei.

Preşedintele Armeniei a reafirmat că evenimentele tragice de acum o sută de ani au constituit un genocid împotriva poporului său.

Turcii resping termenul de genocid iar disputa pe această temă continuă să învenineze relaţiile dintre cele două naţiuni. Seara, tot la Erevan, un marş de comemorare cu zeci de mii de participanţi a început prin arderea drapelului Turciei. i

În aceeaşi zi, la Istanbul, naţionaliştii turci au manifestat împotriva calificării masacrelor din 1915 drept genocid. Dar tot la Istanbul, în celebra piaţă Taksim, sute de turci şi armeni au participat, împreună, la o veghe în memoria victimelor, ca un gest simbolic de împăcare. 

Manifestări de comemorare au avut loc în multe ţări ale lumii, în condiţiile în care zece milioane de armeni trăiesc în afara graniţelor Armeniei şi doar trei milioane pe teritoriul ei. La Paris, turnul Eiffel şi-a stins luminile iar premierul Manuel Valls a depus flori la monumentul unui muzician armean.

Iar la Los Angeles, mii de oameni au manifestat pentru a cere Statelor Unite să recunoască, oficial, genocidul armenilor, cum au făcut deja multe alte state.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰