Video Actorii îi cer demisia ministrului Culturii Andras Demeter şi "poate nişte scuze, că ne-a făcut proşti"

În plus, actoria este o profesie liberală, aşa că propunerea nu are niciun sens. La manifestaţia de pe treptele Teatrului Naţional a venit şi ministrul Culturii, care - culmea - este tot actor. Unul aclamat internaţional, dupa cum îl prezenta un comunicat al Institutului Cultural Român la Londra în prezentarea de Ziua Culturii, când acesta s-a dus să recite Eminescu în capitala Regatului Unit. După ce a fost primit cu un val de huiduieli, Andras Demeter a anunţat că retrage proiectul pilot. Cu precizarea că este doar o chestie de moment, pentru că - în opinia lui - problemele de fond vor rămâne.

Proiectul care i-ar fi obligat pe actori să lucreze ca toţi bugetarii, câte 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, nu este singura controversa sub patronajul noului ministru al Culturii. Încă dinainte de acest moment, situaţia managementului de la TNB a fost cât se poate de delicată. Un alt proiect al Ministerului Culturii interzicea profesioniştilor din mediul independent să mai candideze la conducerea Teatrului Naţional. După noile reguli, doar cei care au condus cel puţin 10 ani instituţii publice mai pot candida, iar profesioniştii din domeniu, cu studii de specialitate şi experienţă în mediul independent, sunt interzişi. 

A şi existat o prima incercare de a desemna un manager care s-a lasat cu jigniri la adresa participanţilor la concurs. Site-ul Cultura la dubă a publicat o înregistrare audio din timpul dezbaterii publice organizate la finalul anului trecut în care Andras Demeter nega că va urma o astfel de modificare a condiţiilor de candidare la conducerea Teatrului Naţional.

În clipa în care Alexandra Badea, laureată a Marelui Premiu pentru Teatru al Academiei Franceze, a semnalat că exact această intenţie o avea, a fost jignită. Andras Demeter i-a spus, citez, "Eu vă las să vorbiți, dar nu vă face bine. Arată că sunteți total nepregătită! Nu v-ați făcut lecțiile!" 

Am analizat întreaga situaţie alături de actriţa Ada Galeș

Marius Pancu: De unde începem? De la concluzia Ministrului Culturii, pentru că spunea "retragem circulara, dar ceva trebuie să punem în loc".

Ada Galeş: Ministrul a zis că retrage circulara, dar nu a adus niciun act administrativ care să demonstreze asta, mai mult decât atât, ceea ce ...  comunicatul de pe Ministerul Culturii spune că o revizuiește. Ceea ce pot să-l asigur pe Ministrul Culturii este că noi vom continua să protestăm dacă circulara nu este retrasă printr-un act administrativ. Înțeleg că mâine dimineață îl va și emite.

Marius Pancu: De ce e greșită normarea pentru un actor?  

Ada Galeş: Bun. Nu știu de unde să o iau. Pentru că nu e specificul profesiei noastre. Meseria pe care noi o avem, de actori, de artiști, de cântăreți, că se aplică și cântăreților, da, să nu îi uităm și pe aceștia, presupune un act nenormabil. Noi ne putem cuantifica munca prin scopul instituțiilor noastre. Asta înseamnă că managerul are un caiet de obiective și zice da, frate, facem 2, 3, 15, 30 de spectacole, cât primim bani și în funcție de asta și de impactul pe care îl are munca noastră și ne dorim să-l aibă în societate, așa îl putem cuantifica. 

Eu mâine am spectacol Pădurea Spânzuraților, terminăm la ora 11 noaptea. Mă pregătesc de dimineață, am repetiții, depășesc cele 8 ore pe zi și nu există un coleg care să nu-și dorească să muncească. Noi vrem să muncim și 12 ore, că asta este specificul profesiei noastre și o meserie vocațională. 

Deci nu e vorba despre nedorința de a muncii, e vorba despre a înțelege că munca e nenormabilă și de a face toate aceste demersuri, domnul ministru fiind din breaslă, înspre a rezolva această inechitate care există și această mică eroare care ni se aplică nouă. 

Marius Pancu: Spui mică eroare, dar o spui așa cu toată încrâncenarea posibilă.

Ada Galeş: Ironic. 

Marius Pancu: Bun, te refereai la programul tău de la Pădurea Spânzuraților. Am văzut spectacolul, e un spectacol extrem de greu, cred că e și epuizant fizic, pentru că e foarte lung, are cât? 3 ore? Poate mai bine.

Ada Galeş: 3 ore și 20, da. 

Marius Pancu: 3 ore și 20 de minute în care sunt o mulțime de personaje, o mulțime de replici care trebuie spuse pe scenă. Hai să o luăm așa punctual Ada Galeș, să înțeleagă telespectatorii, să înțeleagă poate și ministrul care n-a fost în producții atât de ample, deși comunicatul ICR îl titrează drept actor aclamat, nu știu. Să ne dăm seama exact, din momentul în care începe un proiect, cum se întâmplă lucrurile, cât stai pe text, cum stai pe text? 

Ada Galeş: Sigur. Noi acum repetăm, de exemplu, la un spectacol nou Despre oameni, doctori și alții rinoceri, tot la Teatrul Național. Am început repetițiile în noiembrie și urmează să scoatem premiera, a fost ordinul de repetiții în noiembrie, dar l-am început mai târziu și urmează să scoatem premiera în martie. 

În medie sunt undeva la 2-3 luni de repetiții. Pentru rolurile principale, evident că sunt zilnice. Oamenii mai au și spectacole seara. Asta înseamnă, când au spectacol, că repetă de la 10 la ora 2, au o pauză de masă de maxim o oră, uneori aleargă să-și ia o ciorbă de vis-a-vis pentru că repetă pentru spectacolul pe care voi îl vedeți seara. 

Noi, de obicei, trecem prin tot spectacolul înainte să-l vedeți voi la ora 7, noi mai trecem o dată prin el pentru că spectacolele se joacă o dată pe lună și trebuie să ne aducem aminte și noi și personalul tehnic. Să nu uităm că și ei trebuie încadrați. La fel, și personalul tehnic care suplinește face o meserie foarte grea, o meserie pentru care e prost plătită și pe noi ne paște acele tăieri de 10% și suntem foarte nemulțumiți. 

Vă aduc aminte în cazul în care e cineva care nu știe că bugetul pentru cultură și instituțiile subordonate Ministerului Culturii valorează 0,07% din PIB. Mă întreb de ce continuăm să facem asta și de ce pare că lucrurile merg din ce în ce, adică de ce pare că merg mai rău. Pentru mine e așa, nu-mi vine să cred că ... 

Marius Pancu: Că s-a putut ajunge aici. Vorbeai de impactul pe care îl are munca voastră și care trebuie să fie, de fapt, valoarea definitorie după care analizează cineva performanța sau nu în cultură. Și o să-ți spun o întrebare acum. N-am nevoie de un răspuns rapid, poți să stai câteva secunde să te gândești. 

Referitor la piesele în care ai jucat în ultimii ani, la TNB, că despre TNB vorbim acum. Și cum ai defini impactul pe care acestea l-au avut în societate? Sau care ți-ai fi dorit să fie impactul lor? Care crezi că a fost impactul lor în societate? Ce mesaj au transmis ele? Ce-au modificat în oameni? Ce-au reușit să zgâlțâie ca, nu știu, concepție, percepție, prejudecată? 

Ada Galeş: E o întrebare foarte bună. Ne propunem să vorbim despre temele care ne interesează și ne dor pe toți. De la inegalități, la nedreptăți, la felul în care ne vorbim unii altora, felul în care relaționăm, felul în care încercăm să aducem gândire critică în rândul publicului și să-i facem pe oameni să-și imagineze atât acțiunile lor în viață cât și ale altora diferit. Asta încercăm să facem. Să schimbăm sau să aducem un plus la imaginarul oamenilor, prin el, ei putând să ia niște decizii mai bune pentru ei. 

Dar cred că întrebarea se pune, de ce nu există în țara asta o strategie pentru cultură? De ce nu există, din partea politicienilor, să zică e importantă cultura, noi vrem ca ea să aibă impactul ăsta și îl implementăm prin toate instituțiile subordonate Ministerului Culturii și restul teatrelor care sunt subordonate primăriilor sau consiliilor județene.

De ce nu avem o strategie pentru cultură? Și nu vorbim doar de teatre, vorbim de filarmonici, vorbim de carte, de autor, de muzee. E o problemă foarte mare și în muzee şi i se impută multe lucruri, și pe bună dreptate i se cere demisia. Noi am cerut și astăzi demisia și o așteptăm, o demisie de onoare. Sigur, e un act unilateral, dar așteptăm să facă acest gest. 

Marius Pancu: Din pricina acestei circulare sau din mai multe motive? 

Ada Galeş: Din pricina circularei, din pricina problemelor care sunt cu Institutul de Patrimoniu,  din pricina dorinței de a opri concursurile pentru postul de manager și de a se da direct posturile cu dedicație, de a se trece direct la numiri, din pricina condițiilor pentru muzee și pentru biblioteci nu vrea să apere sectoarele care nu își permit acele tăieri de 10%, și din pricina acestei circulare care, efectiv, el știind care sunt soluțiile ne jignește și ne surprinde că nu înțelege specificul meseriei noastre.  

Marius Pancu: Aveți o explicație pentru motivul pentru care a venit cu o astfel de propunere, care, sigur, poate părea rezibilă pentru oricine a trecut în măcar 26 de ani de democrație, înțelegând un pic arta?

Ada Galeş: Da, avem. E o supoziție pe care mi-o asum că o fac. Cred că se dorește desființarea trupelor permanente, doar că dacă li se pare că se face ok, hai să ne dea afară pe toți, facem această economie de 0,07% din PIB. Nu e mare economia. Dar dând afară trupele permanente, să plătești colaboratori și să ai spectacole invitate cu artiști independenți, nemaiexistând trupe permanente, e mult mai costisitor pentru stat. Ce-și dorește, de fapt statul cu banii pe care-i investește în cultură? Care-i scopul nostru? E o întrebare pentru politicieni pe care o las deschisă. 

Marius Pancu: Sigur, e o întrebare la care putem să-i dăm șansa și domnului ministru să ne răspundă dacă va dori să intre în direct, să aibă o întrebare la replică. Ada Galeș, pentru că pomeneai de managementul acesta de la Teatrul Național a fost un subiect sensibil. Ce se întâmplă acolo pentru că e în ograda ta și știi cel mai bine? 

Ada Galeş: În momentul acesta e derulat un nou concurs. Din câte știu nu s-a înscris nimeni deocamdată. Foarte puțini oameni din România îndeplinesc condițiile și este insultător pentru oameni care au muncit în mediul privat și care au competențe, cu siguranță, manageriale egale cu cei care au muncit în instituțiile publice să se poată înscrie la concurs. 

Și mai intreb, de ce nu deschidem concursurile ca cei mai potriviți oameni să poată să ajungă până la proba de interviu să-i vedem și noi, să-i vadă toată țara care vrea să participe, să fie prezentă la concursurile astea, să vedem care-i cel mai bun. De ce nu deschidem șanse mai mari, nu dăm posibilitatea mai multor oameni să participe la concurs, poate găsim unul potrivit.

Marius Pancu: A fost o încercare de concurs care s-a lăsat cu note mici în luna decembrie a anului trecut. Cum simți că e suflul care vine dinspre Ministerul Culturii către Teatrul Național? 

Ada Galeş: Ne-am întrebat dacă nu cumva suntem, pentru că am comentat la concursul trecut, dacă nu cumva suntem pedepsiți, ne pare rău pentru ceilalți din subordinarea Ministerului,  dacă nu cumva suntem noi pedepsiți prin circulara asta. Știu că-i hilar și conspiraționist să te gândești așa, dar după ce se întâmplă în lume cu toate dosarele și Epstein, te gândești, băi, conspirațiile, what? Nu poate! Ne trec tot felul de gânduri prin cap, dar cel mai important este să zicem că breasla se unește, că o să continuăm să protestăm, că ne dorim foarte tare retragerea printr-un act administrativ public al circularei și poate niște scuze că ne-a făcut proști domnul ministru astăzi de față cu restul colegilor. Pe scurt, i se cerea demisia. Era împreună lângă domnul Fătu și discuta despre asta. Domnul Fătu a zis demisia cui? Domnul ministru a zis demisia cui? A făcut așa, a mea? Poate a lui. Se referea la un coleg Ioan Andronescu care îi cerea împreună cu noi demisia și a zis poate a lui din prostie. Că e multă prostie. E foarte multă prostie. Deci, practic, noi care îi cerem demisia pentru toate acțiunile care nu ne reprezintă și considerăm că nu sunt demne de un ministru al Culturii, noi cerem demisia, o facem din prostie.  

Marius Pancu: Am înțeles. 

Ada Galeş: Mi se pare grav. 

Marius Pancu: Până și la protestul de azi au continuat jignirile pentru că noi arătasem puțin mai devreme jignirile de la selecția de la TNB. Ada, în aceste condiții, ce fel de impact are tot scandalul ăsta asupra felului în care voi vă faceți munca mai departe? 

Ada Galeş: Sincer să zic, cred că ne stresează. Și în toată agitația asta, la ultimul spectacol secundar eram foarte atenți la TNB și chiar vorbeam cu colegii mei. Băi, mă simt stresat, mă simt agitat, dar totuși trebuie să livrez ceva către public și am o datorie de fiecare dată când intru pe scenă să fiu în cea mai bună condiție. 

Marius Pancu: Un spectacol care arată și stresul, nu? Al cărui mesaj la început e tocmai despre cât de stresați suntem în lumea de azi.

Ada Galeş: Da, la locul de muncă, exact. 

Marius Pancu: Deci voi erați și ca artiști în aceleași condiții puși să livrați în normele pe care le dictează Ministerul Culturii. Asta e un punct interesant, Ada Galeș, pentru că noi am vorbit și în momentul în care au apărut situațiile acelea cu eliminarea sporului de stres, cu eliminarea sporului de risc și am spus că, într-adevăr, sunt categorii profesionale, bugetare, am arătat asta, care iau sporul de stres, de risc, pe nimic, pentru că joacă Solitaire în fața calculatorului, dar exemplificam și cred că exemplificam atunci, chiar alături de un actor, riscurile pe care le întâmpinați voi în anumite producții. Sau stresul, care, iată, apare într-o astfel de meserie. Care sunt costurile pe risc, pe stres, pe sănătate emoțională  prin care trece un actor? 

Ada Galeş: Oh, sunt foarte mari și nu acoperă nimeni asta și se discută prea puțin. Cumva, dintre bolile profesionale, sigur, anxietatea e una dintre ele, alte boli respiratorii, pentru că stăm în praf, stăm noaptea, oboseală cronică, probleme la coloană, pentru că stăm foarte mult în picioare.

Dar, sigur, acum, riscurile sunt ale meseriei, ni le-am asumat și în aceste tăieri de 10% se discută tăierea sporului de condiții grele. Și colegii mei și Sindicatul Actorilor din Teatrul Național s-au luptat foarte tare să-l avem în continuare și să-l păstrăm. 

Și am vrea să fim exceptați de la aceste tăieri de 10%, că nu credem că marea economie stă în asta, în a reduce și mai tare de unde, din veniturile, și sunt doar din cheltuieli cu personalul. Deci e cumva o intenție care vine spre a reduce banii angajaților sau spre tăieri de număr de angajați, ceea ce e îngrijorător. 

Marius Pancu: La ce piesă de teatru Ada Galeș l-ai invita pe premierul Ilie Bolojan ca să ajungă, și pe cei din executiv în general, ca să ajungă să dobândească acea empatie pe care spuneai tu anterior că o construiți voi prin piesele pe care le aduceți în fața spectatorilor.  

Ada Galeş: L-aș invita la Exil poate, un spectacol în regiunea Alexandrei Badea, care să înțeleagă de ce pleacă oamenii din România și cum se întorc și cât de greu le e, dacă e să vorbim despre asta. Înțeleg că e unul dintre subiectele discuției. L-aș invita la Secundar, evident, dar l-aș invita la toate spectacolele Teatrului Național și ale colegilor mei care nu sunt de la Teatrul Național, sunt poate de la teatre din București sau din provincie. 

Cred că ar ajuta ca politicienii să înceapă să vină la teatru și să se întrebe dacă avem realmente nevoie de cultură și cum putem să o susținem în loc să o șubrezim din ce în ce mai tare.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰