Preparatul simplu, cu o tradiţie de 130 de ani, care a cucerit pensiunile și restaurantele din întreaga țară

"O brânză destul de grasă, ouă, stafide, zahăr. Le-am pregătit în prealabil. Reţeta de-a lungul timpului s-a adaptat. Acesta este un glezon de gratinare făcut din smântână şi totul se introduce la cuptor". După ce clătita este scoasă din cuptor, urmează ultimul pas pentru ca preparatul să fie perfect.

"O asezonăm cu zahăr pudră şi mentă fresh. După cum puteţi vedea în interior se regăsesc ingredientele şi brânza cu stafide. Automat este puţin mai pufos", a explicat Sebastian Seciu, bucătar.

Acum că este gata, nu mai rămâne decât să fie servită caldă. Este vorba de foi obişnuite de clătită cu umplutură de brânză cu stafide, un sos pe bază de smântână. La cuptor iese o minunăţie şi apoi totul se ornează cu zahăr pudră şi mentă pentru prospeţime.

Clătita brașoveană se regăsește în meniurile pensiunilor și restaurantelor tradiționale din întreaga țară. "Este un desert echilibrat, nu este acela foarte dulce. La bază a fost cu carne, dar în zona aceasta a Braşovului sunt cu brânză de vaci şi stafide", spune Denisa Dogaru, administrator restaurant. 

În perioada regimului comunist, odată cu relansarea turismului intern, preparatul a cunoscut o serie de reinterpretări menite să îl adapteze gusturilor variate ale vizitatorilor. Rețetele mai vechi, păstrate în caietele și amintirile bunicilor erau făcute cu carne.

"Ele au în spaţiul braşovean o vechime de 120-130 de ani. Reţeta a fost cea de clătite braşovene cu carne, există şi o versiune pe lângă în care se puneau şi ciuperci în umplutură", explică Alexandru Stănescu, istoric

În spatele cunoscutelor clătite braşovene este şi o poveste. O familie de saşi a fost nevoită la un moment dat să hrănească un grup mai mare de copii şi pentru a face asta, a luat compoziţia de la o musaca, cu care au umplut nişte foi de clătite, le-au prăjit şi aşa a apărut deliciosul desert.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage