Video Undă de şoc în piaţa valutară după criza politică. Analist: Cursul e cel mai mic rău care ni se întâmplă acum

În timp ce la unele exchange-uri cursul afişat era încă în zona 5 lei şi 13 bani - 5 lei şi 15 bani, o casă de schimb din Bucureşti a decis să vândă moneda europeană cu 5 lei şi 25 de bani. 

Recordul euro îl bate pe cel de anul trecut, înregistrat după ce George Simion a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, când un euro ajunsese la 5 lei şi 12 bani. 

Asta înseamnă că nota de plată pentru moţiunea de cenzură PSD-AUR o vom plăti tot noi. Ratele, chiriile şi facturile vor fi mai mari, iar alimentele de import se vor scumpi.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Adrian Mitroi, analist economic, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Domnule Mitroi, vreau să vedem și unde putem ajunge cu cursul. Dar, întâi, vă rog să ne explicați de ce o criză politică duce la astfel de valori? De ce turbulențele duc la astfel de valori? Pentru că am întâlnit și o parte a societății care spune "da, da, da, sunt cifre măsluite, de fiecare dată când nu vă convine ceva pe plan politic, veniți voi cu cifrele astea sperietoare". Care e mecanismul economic exact? 

- Haideți să împărțim lucrurile, ca să fie foarte simple. Nu este doar criza politică. Sigur, este relevantă criza politică pentru, și aici vă răspund de ce este impactul ăsta, pentru că procesul de reducere a deficitului public era asociat cu guvernul actual, care mai avea măsuri și promisese să facă lucrul acesta, având deja o reușită de reducere a deficitului. Evident, la pachet cu o reușită mai puțin spectaculoasă, ba chiar "ascunsă bine", cea a creșterii datoriei publice. Deci noi am scăzut deficitul cu un punct, un punct și ceva, am înmulțit cu 4 și am crescut datoria publică cu vreo 6%. Așa ajungem la sfârșitul anului la o datorie publică de 66%. Și atunci ce vreau eu să vă spun? Cursul este cel mai mic rău care ni se întâmplă acum, pentru că oricum situația economică a României este paradită. Oricât ar fi discursul deja obositor, pozitiv, constructiv, așa, plecăm de la premiza asta. E o Românie cu o economie în corzi, la momentul acesta, care ia, ce ia? Inflație energetică, da? Nu este una locală, prin salarii și pensii mai mari. Deci Banca Centrală rămâne la 6,5% pe termen nelimitat acum. Avem gazul mai scump, avem toate hidrocarburile și tot ce înseamnă, vă dau exemplu cel mai la îndemână care mi se pare, îngrășămintele, s-a dublat prețul lor. Vă așteptați la consecințele astea. Și atunci, contextul internațional este nefavorabil, și economic și politic. Sunt două războaie cu efectul lor fiecare dintre ele. Economia României este într-o creștere absolut subpară, insuficientă. Dobândzile sunt mari și sunt neverosimile și neatractive pentru investiții. Investițiile străine directe nu mai vin. Și atunci este și normală această tentativă a piețelor, ăsta-i jobul lor, așa se câștigă banii, da? Simt tragedia asta politică pe care o văd și este momentul oportun, foarte bine spuneați mai devreme, la proxima criză, momentul oportun de a face profit. Este? Și cum faci profit? Cei care iau poziția pozitivă pe euro și negativă pe leu, da? Și au beneficiat de creșterea asta. Cam 1% este astăzi între maximul care l-ați arătat dumneavoastră, 0,8%, 1%. Noi ne așteptăm pe tot anul, făceam calcule că tot anul BNR va lăsa să se aprecieze ușor euro, să se deprecieze leul cu vreo 3%. În momentul în care noi am primit acest duș roşu de 1% într-o singură zi, evident că toate consecințele dintr-o dată ne apar și ni se par foarte greșite. 

- BNR chiar spunea la un moment dat, cred că chiar prin vocea lui Mugur Isărescu, că este supraapreciat leul cu vreo 5% în acest moment, tot după criza precedentă vorbea. 

- Păi nu mai traducem noi de mult speechurile lui Isărescu, care să știți cum sunt, se înscrie într-o limbă din aia foarte păsărească. 

- Adică e mai mult de atât? 

- Nu, nu, nu, nu credeți. El vorbește în funcție de ce este la momentul ăla în piață. O fi mai mult pentru unele industrii, pentru cumpărători, nu. Depinde, înțelegeți cum vă uitați. Nu, nu, nu. Avem un curs întreg pentru subiectul ăsta, să facem o distincție. Nu toate lucrurile rele sunt doar rele și nu toate bune sunt doar bune. 

- Sigur, de exemplu, cursul ăsta mare îi ajută pe exportatori acum. 

- Asta este unul la mână. S-ar putea să cumpărăm mai mult din local de aici. Este, producătorii locali, nici n-ar fi rău aici, la un deficit de cont curent foarte mare, 7% și acolo. Vă dați seama că noi cumpărăm absolut incredibil tot. Ați văzut, totul și din afară. Îl iei prin curs și cu inflația care o iei și din afară. Deci tu și cumperi inflație, o și fabrici local. Noi fabricăm. Pentru că comercianții, ce fac? Când văd această incertitudine, au motivația perfectă să mai pună un pic la marjă și să îl încerce pe consumator, pe noi, cum bine ați spus la început, cât rezistă, cât e capabil să dea la preț. Ați văzut cum ne mutăm noi consumul și eu cred că consumul va rezolva un pic din presiunea asta. Nu mai suntem atât de căutători și de excursii în afară și probabil nici de import prin euro. Ce ultimă frază mai am ca să încerc să și construiesc pozitiv așa discursul, dar și vreau să fiu foarte serios, că situația generală a economiei, nici măcar, deci și noi în management, la materia de management, avem o foarte simplă, nu vreau să vă plictisesc cu asta, dar în momentul în care o companie este într-o poziție foarte dificilă, nici măcar nu mai contează ce nume ai la bord și la conducere. Ce contează este business-planul care trebuie să fie unul de urgență cu prioritățile absolute, importante. Deci noi acum avem nevoie de echipe politice cu priorități. Nici măcar nu ne interesează ce și cui aparțin. 

Interviu acordat de Adrian Mitroi lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

- Imediat vreau să vorbim de lucrurile macro și de măsurile economice pe care le-a luat bine cabinetul în funcție sau nu și ce se poate întâmpla de acum înainte. Dar vreau să mă mai opresc un pic la curs, pentru că este practic indicatorul economic la care se uită toată România. Unde poate să ajungă de acum înainte? 

- Deci toată lumea are estimările. Să vă dau cu scenarii. Depinde. Eu nu cred că economia va accepta. Nu cred că putem merge la nesfârșit. BNR-ul are niște rezerve substanțiale, vreo 75 de miliarde. Nu cred. Vă spuneam de cei 3% pe an. Unul l-am halit. Mai sunt încă 2%. Probabil că mergem undeva, pe sfârșitul anului, atenţie, că nu putem să facem așa ceva, să ne crească tensiunea și pulsul și toate odată. Și eu cred că nu urcăm mai mult de o depreciere, cum vă spuneam, 3%. Haideți, 5% pentru anul ăsta. Adică 5,25% probabil acolo este. Dar nu fac previziune. 

- Pe final de an spuneți că se ajunge la... 

- Da, da, da, sigur. 5,25-5,3%, care va fi o depreciere probabil de 5-7%. Probabil dublă de cât uzual, cu cât ne-am obișnuit. Pentru că tensiunile în economie cer această... Suntem o economie neperformantă. Și nu ai cum să ai o monedă apreciată, corect? Mai ales că euro s-a și, acum e la egal, dar s-a şi apreciat față de dolar. Și atunci noi, faptul că ne depreciem față de euro, față de dolar ne-am apreciat un pic. Deci atenție la toate nuanțele astea care sunt oricum la sfârșitul zilei ușor împotriva noastră. Pentru că nu mai livrăm productivitate, inovație, investiții. Suntem o economie în recesiune și probabil că o să stăm aici o perioadă. 

- Asta înseamnă, cu deprecierea asta doar până în 5,25-5,3% de care spuneţi ... 

- Așa zic eu. 

- ... că BNR va interveni iarăși masiv ca să mai calmeze lucrurile. Pentru că arătam mai devreme intervenția de 6 miliarde. 

- Ştiu ce ziceţi, dar nu, nu, nu, este discutabil oricum. Știți de ce nu intervine? Oricum are dobânda foarte sus. Este 6,5, este dobândă extrem de punitivă pentru investiții. Corect? Este doar pentru cei care au euro, schimbă și mizează pe leu ca să cumpere această dobândă atractivă. Nu are de ce să facă BNR-ul să scape de sub control asta pentru că este o măsură de control a economiei, de stabilitate. Și așa avem dobânzile foarte mari de finanțare. În primul rând în dobânzi se fac. Și sunt convins că peste două săptămâni sau când o să vină ratingul o să mă întrebați de dobânzi - "ce ne facem că sunt peste șapte la sută". Deci când cursul, când dobânzile. Avem două necazuri foarte mari și atenție... 

- Dar, stați un pic, stați așa, stați așa. Aveți o premoniție pentru rating? Vă așteptați să fim downgradaţi? 

- Nu, nu, dacă nu ne facem treaba. Iarăși mă întrebați și eu vă răspund economist așa, înțelegeți, cu scenarii. Oh, da, în scenariul în care... 

- Păi da, în scenariul în care continuă criza politică, de exemplu. Vă spun o secundă, o secundă să-mi exprim scenariul, ca să fie clar. Dacă va continua această criză politică, pică guvernul și practic sunt compromise șansele de a reduce deficitul, cum spuneați dumneavoastră mai devreme. 

- Am înțeles, am înțeles. 

- ... dacă era asociat Guvernul Bolojan cu reducerea deficitului, atunci vă așteptați și la reducerea downgrade-ului de rating de țară? 

- Da, fiți atenți. Deci downgrade-ul nu este de la șase la cinci nota la școală. Înțelegeți? Un downrating acum, plecarea noastră din garnitura recomandată pentru investiții este de un cinci la patru. 

- Adică nu trecem. 

- Este îngrozitor. Deci nici nu discutăm scenariul ăsta. Este, într-adevăr, de luat în calcul, dar, probabil, reconstrucția Ucrainei, apartenența noastră, echilibrul nostru politic la nivel european și asta. Eu nu cred că ne vom duce până acolo, nu cred că este plauzibil scenariul de rating, pentru că contextul în care suntem ar aduce foarte multă destabilizare economică şi şi așa avem politică de destabilizare. Deci, dacă v-am spus de 5,25, vă spun că nu asignez decât un 10% probabilitatea scenariului de downgrading de rating. Măcar asta să fie o veste bună din perspectiva mea. 

- Dar, dacă nu rămânem în parametrii aceștia de reducere de deficit bugetar, la ce altceva ne putem aștepta? La TVA mai mare? La dobânzi mai mari? La ce? 

- Nu, nu, nu, la dobânzi mai mari. Deci, ce cred eu că intrăm în zona asta, în care, că politicienii știu și sunt convins că îi sună și guvernatorul și ei vorbesc între ei, care este grija zero? Întotdeauna, și eu am fost tentat în comentariile mele negative despre, negative sau am certat guvernul pentru măsuri, dar tot timpul aveam tendința să uit care e prioritatea. Prioritatea este ca într-o familie, când ai credit. Creditul, plata ratei la bancă, este sfânt. E prima cheltuială, da? Și după aceea urmează celelalte. Așa și noi, având un deficit atât de mare și trebuie să plătim o dobândă atât de mare, deci noi închiriem bani cu 7% să finanțăm un deficit atât de mare și o datorie publică, vă spuneam, de 62%. Pentru asta, dobânda asta mare, cu toată repercusiunea ei negativă în economie, sunteți de acord, este o proptea pentru curs. Cursul stă relativ stabil și prin dobânda aceasta foarte mare. Și atunci, ce vă spun eu? Când noi vom sta în situația asta, în impasul ăsta economic, nu va fi un dezastru, dar va fi a la long și ușor corecție și depreciere de curs, 5% vă spuneam, inflație 10%, și deci vom, fără venituri mai mari și fără salarii mai mari, și fără creștere economică, da? Și atunci, când faceți cocktailul ăsta, eu nu văd neapărat un scenariu teribil de negativ, dar văd un scenariu lung și negativ, ușor negativ. Ăsta este un scenariu și fără, ca să fie rotundă explicația, fără soluții. Înțelegeți, nici măcar de politicieni, că spuneați mai devreme, nu avem spațiu fiscal, că nu poți să scazi dobânzile, vorbeați de crescut de TVA, să scazi taxele și impozitele, nu poți să scazi dobânzile. Pleacă și PNRR și nu avem, această chestie cu SAFE este și discutabilă și foarte politică. Deci nu avem spațiu fiscal, monetar și investițional. Deci noi nu mai avem niciun stimul în economie, asta vreau să vă spun, și atunci va trebui să ne obișnuim cu realitatea în care o să trăim. O să avem o economie subperformantă, cu presiune pe șomaj, pe dobânzile mari, pe curs. O să fie, toată asta va fi noua realitate, ca să nu mai vorbesc de energie și consecințele unei energii scumpe. Asta e realitatea în care o să operăm de acum.

- Ce a făcut bine, ce a făcut cel mai bine, ce a făcut cel mai rău Ilie Bolojan, din punct de vedere economic? Mai avem un minus și vreo 20 de secunde. 

- Oh, da, deci contestul, deci marele merit a fost că au ținut sub control deficitul. Marele minus a fost o comunicare absolut execrabilă și cu defecte mari de decizii, de exemplu cea cu profesorii. Au început cu niște decizii fără impact substanțial pe deficit, dar cu impact social pe deficit. Și nu s-au îngrijit de stabilitatea politică și de imagine. Este esențial. Oamenii sunt supărați. Și atunci, dacă n-ai avut grijă și de asta, este primul minus mare pe care îl dau. Doi, lipsa de comunicare. Trei, lipsa de prietenie între ei, că nu şi-au spălat rufele decât în public, nu? Iarăși, asta este un reproș foarte mare pe care îl dau. Dar marele câștig e că am rămas în parametrii de deficit. Dar mai este un mare minus pe silent acolo în spate şi care este datoria publică. Știți ce înseamnă 62? Pentru noi 62 este ca 80 pentru Italia, înțelegeţi, sau pentru Germania. Este o datorie publică foarte mare. În ritmul ăsta, la sfârșitul anului va fi 66. Dacă asta e o datorie publică finanțabilă cu 7%, nu cu 2%, cum o face Italia sau Germania, vă dați seama ce înseamnă asta. Că autobuzul economic nu mai merge. Nici ambreiajul, nici frâna, un pic volanul îi mai merge. 

- Bloomberg, principalul portal la care se uită investitorii, numește cât se poate de radical AUR extremă-dreaptă și spune că există pericolul ca extrema-dreaptă să ajungă la putere în România. În condițiile astea, dacă vine AUR-ul la guvernare, tratat cum e tratat în presa internațională, ce poate însemna pentru perspectiva investițiilor străine? 

- Aoleu, o întrebare grea de tot. Eu cred că banul astăzi, uitați-vă ce se întâmplă în Orientul Mijlociu și în Ucraina, banul astăzi nu mai ține cont de finețurile acestea de cine sunt politicienii. Banul se uită la oportunitățile care le are, corect? Și atunci, dacă el are oportunități și vede dezordine politică, vede căscarea datoriei, vede dobânzile mai mari, asta știți cum este? Ca sângele în apă pentru rechin. Deci oricine ar veni acolo, e ușor să spui "da" și "nu", dar e sigur că pot să asociez oamenii cu politicile economice. Acum încercam să vă conving că situația noastră este atât de complicată economic, paradită, probabil nu-i un cuvânt bun profesorial, dar este atât de paradită încât oricine ar veni acolo, nici măcar nu ne interesează dacă nu ia măsurile rapide și esențiale care trebuiau luate de guvernul și acesta, care-l avem de mult, și primele și poate nu ajungeam în situația asta, deci dacă nu luăm măsurile astea, indiferent cine este acolo, noi vom sărăci. Asta vreau să vă spun a la long. Și atunci, probabil că se teme toată lumea, dar avem un mecanism democratic, totuși suntem funcționali, putem trece peste asta. Bulgaria a trecut și a rezolvat, a trecut și invers, înapoi. Ungaria la fel. O ducem noi și pe asta, dar vinovatul de serviciu va fi buzunarul nostru. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰