Video Analist, despre drona din Galaţi: Nu e o greşeală a Rusiei, mi-e teamă când vor apărea drone mai performante

Ce spune Rusia acum: evident, se foloseşte de sincopele de comunicare şi teoriile conspiraţiei din spaţiul public românesc pentru a pune paie pe foc. Ambasadorul Kremlinului la ONU transmite că dacă drona ar fi fost Geran ar fi avut o încărcătură explozivă de 50 kg, nu 30, cum a arătat Nicuşor Dan în expunerea tehnică şi ar fi produs pagube mult mai mari decât acoperişul în flăcări care s-a văzut în fotografii.

Mai mult, indică spre declaraţiile incoerente ale autorităţilor din România şi face referire explicită la Nicuşor Dan şi explicaţiile pe care le-a dat că drona ar fi fost lovita de antiaeriana ucraineană. Preşedintele Dan şi ministrul demis al Apărării au făcut declaraţii contradictorii, care nu fac decât să complice totul. Radu Miruţă spune că Armata a supravegheat tot traseul dronei, de când a trecut Dunărea şi până a intrat în spaţiul nostru aerian, dar că nu are informaţii pe care le are preşedintele care l-au făcut să declare fără echivoc că aparatul fără pilot a fost deviat 19 km de ucraineni.

Nicuşor Dan a insistat, şi în declaraţiile de pe Facebook, şi în interviul de la BBC cu această ipoteză. Radu Miruţă a lăsat să se înţeleagă că poate informaţiile respective sunt de la SRI, dar MApN nu poate spune cu certitudine, iar discuţia în sine despre modul prin care a ajuns drona în ţară e o fentă.

Un grup de luptători voluntari asociaţi armatei ucrainene, Battlegroup Getica, merge şi mai departe şi susţine că potrivit datelor radar şi semnalelor acustice analizate, drona ar fi coborât controlat după trecerea frontierei, ar fi exploatat relieful ca să evite radarele şi a intrat în picaj controlat spre ţintă ceea ce conduce la o concluzie fără echivoc că atacul Rusiei a fost deliberat.  

În orice caz, declaraţii date de Nicuşor Dan pentru BBC au reuşit să stârnească furia unui politolog ucrainean, pentru că şeful statului a subliniat  că situaţia din regiune a devenit periculoasă pentru cetăţenii români şi a cerut Rusiei să demonstreze mai multă atenţie atunci când îşi lansează dronele spre Ucraina astfel încât să nu lovească şi românii. Politologul ucrainean l-a taxat imediat, printr-un mesaj pe reţelele sociale, în care susţine că a rămas şocat după ce preşedintele României, Nicuşor Dan, le-a cerut practic ruşilor să fie mai precişi atunci când omoară ucraineni. De altfel, declaraţia a fost preluată instant şi de presa de propagandă de la Moscova, iar titlurile au mers toate în aceeaşi notă. Au titrat: România cere Rusiei să lovească doar în ucraineni.

State partenere din NATO au oferit deja sprijin concret pentru ţara noastră. După Italia, a venit un anunţ şi din partea Madridului. O navă de asalt amfibiu va aduce în România 200 de infanterişti marini spanioli şi aproape 40 de vehicule. Subgrupul tactic va fi integrat într-o brigadă multinaţională condusă de Franţa. Dinspre partea americană, mai aşteptăm o poziţionare fermă.

Oana Ţoiu are programată o întâlnire la New York şi cu ambasadorul SUA la ONU. Cât priveşte reacţia Rusiei, Kremlinul cere în continuare resturile dronei pentru o analiză obiectivă. 

Rusia mai are un motiv de supărare, după expulzarea consulului Moscovei în Constanţa, şi ameninţă cu măsuri reciproce. Diplomatul a plecat deja din ţară, dar nu înainte să facă o petrecere în care a cântat alături de prieteni, în limba sa natală. Un mic amănunt: chiar dacă a plecat, nu a dat ordin să fie coborât steagul Rusiei de pe clădirea consulatului de la malul mării.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Cosmin Popa, istoric, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- În condiții de război hibrid, domnule Popa, ce fel de efect au, inclusiv asupra securității naționale, declarațiile imprecise, stângace, contradictorii ale autorităților? 

- Bine, acum, sigur că sunt foarte multe de spus despre declarațiile autorităților. Stratagema de PR de a duce la nivel politic foarte înalt o discuție prin excelență tehnică este riscantă. Pentru că, sigur, nu toate amănuntele sunt cunoscute, nu toate momentele sunt și ele documentate și cunoscute,  ceea ce predispune de la început spre un risc politic. Și este exact ceea ce s-a întâmplat în România, unde președintele, în loc să vorbească despre reacție, despre planuri, despre explicații de ce a lovit, când vom avea un sistem de apărare antirachetă, ne vorbește de două zile despre detaliile tehnice ale acestei drone și felul în care se presupune că a avut loc lovitura. Iar există aici o explicație.

Prin această aglomerare cu detalii tehnice, autoritățile române caută să ne convingă că stăpânesc situația la perfecție. Aceasta este simbolistic acestor detalii care ne sunt livrate. Pentru că sigur că lucrurile nu stau așa.

Pentru că aș fi putut să aud și opinia unui expert în drone din Ucraina sau a unui oficial ucrainean.  Pentru că eu nu știu dacă ne-a comunicat statul român, dar în Ucraina există un Centru Național de Control al Dronelor. 

Pe lângă asta, cei de la grupul de luptă Getica, afiliat armatei de voluntari, afiliat armatei ucraineane, ei nu fac analize. Doar că au în componență o formațiune de drone, ca orice altă formațiune militară din armata ucraineană. Și sigur că pot cere informații și explicații de la cei care se ocupă de așa ceva la nivel național acolo, de unde și cele două rapoarte, pentru că sunt două care încearcă să dovedească faptul că am avut de- a face cu o intenție. Efectele le vedem din atitudinea Rusiei. Deci, din acest punct de vedere ... 

- Dacă ar fi fost vorba de o intenție, de ce ar fi încercat autoritățile din România să minimizeze acest lucru? 

- Cred că asta este o întrebare care trebuie adresată autoritățile din România, dar de ce ar fi încercat? Pentru că există un consens cu privire la dezescaladarea războiului atunci când în cauză  sunt astfel de incidente, așa cum s-a petrecut și în Polonia, așa cum s-a mai petrecut și în țările Baltice, așa cum s-a petrecut și în România. Este și o, dacă vreți, o insistență americană destul de pregnantă în acest sens. 

Luni, Statele Unite ale Americii s-au retras din programul internațional menit să documenteze crimele de război rusești în Ucraina. Ceea ce, din punctul meu de vedere, reprezintă un semnal și având în vedere insistența președintelui în România de a stabili o cale de dialog direct cu mișcarea MAGA, recte președintele Trump, mi se pare că ar putea fi o direcție asupra care să reflectăm.

- Ce vă arată, tocmai, absența asta de la cel mai înalt nivel? Și când spun cel mai înalt nivel, mă gândesc la, poate, un purtător de cuvânt al Casei Albe, al Departamentului Apărării, a Departamentului de Stat, nu știu, Marco Rubio, poate, dacă nu chiar Donald Trump, în chestiunea dronei din Galați. N-a fost nicio reacție. Singura a venit din Senat, de la Comisia de Externe.

- Mi se pare că arată ceea ce știm cu toții de luni bune ce se întâmplă în America și despre schimbările din politica externă americană. Este vorba, tocmai, despre această retragere militară și politică a Statelor Unite din Europa și de încercarea de a stabili o platformă de dialog pe termen lung, strategic, cu Rusia, inclusiv prin acest tip de ansistență indirectă acordată Rusiei în războiul cu Ucraina. 

Însă, nu trebuie să exagerăm aici și să spunem că Statelor Unite au devenit aliatul lui Putin în acest război. Însă, este clar că încearcă să influențeze situația astfel încât să-i determine pe ucraineni să cedeze și să încheie un acord de pace oarecum în termenii lui Putin. O declarație care să arate că Statele Unite își vor respecta tratatele semnate nu ar fi fost în logica politicii externe a lui Trump decât o escaladare a situației și o deteriorare mai departe a ceea ce a fost spiritul de la Anchorage, cum spun rușii în relațiile ruso-americane. Deci s-a ales această variantă a tăcerii care spune exact ceea ce am afirmat mai devreme.

- Una peste alta, ce se leagă, ce nu se leagă din răspunsul autorităților și mă refer aici în special la președintele României și Ministerul Apărării, pe de-o parte și cum iese România după acest incident fiecare a fost deliberat sau deviat de apărarea antiaereană, așa cum susține președintele? 

- Sigur că, în primul rând, efectul politic asupra României este, din punctul meu de vedere, dacă nu devastator, cel puțin grav. Pentru că impresia cu care ieșim din acest incident este cea unei nesiguranțe, a unei bâlbâieli a autorităților care, pe lângă faptul că se căznesc de o manieră pe care l-ar fi făcut și pe președintele Ion Iliescu, să fie invidios, să cauționeze autoritățile rusești în această chestiune, afirmând că drona ba a fost lovită, ba a fost bruiată de ucraineni. Dar impresia generală este aceea de nesiguranță, de țară nepregătită. 

Complicat este că, în toată această politică de comunicare, autoritățile, de fapt, caută să ne convingă pe noi că zecile de mii de ofițeri și angajați ai diverselor instituții militare ei sunt foarte utili. Asta este o probă în care se vede foarte clar cât sunt de utili acești oameni în acest sistem.

Nu în sensul că toți împart în mod egal responsabilitatea pentru lovitura dronei rusești, dar faptul că aceste două sisteme reacționează de așa manieră, pentru că mă gândesc că politicienii noștri au făcut aceste declarații pentru că aceste lucruri au fost puse la dispoziție. Nu pentru că s-a apucat președintele să facă o închetă în blocul de la Galați și s-adune resturile. Mă gândesc că sunt serviciile tehnice. Asta li s-a pus la dispoziție. Că președintele a interpretat de o manieră care i-a indignat pe ucraineni, rugând, practic, Rusia să-și fixeze țintele cu mai mare acuratețe, asta, cred că, ține de simțul politic al președintelui Nicușor Dan. 

Însă, cert este că impresia pe care a lăsat-o a fost unu, de cauționarea Rusiei, de nesiguranță și, în mod indirect, de ostilizare a Ucrainei urmare a intervenției de la BBC.

- Una dintre tezele apărute în spațiu public, că cineva, că tot pe pomeneaţi de consilierii care i-au livrat aceste date, că cineva din staff-ul său foarte apropiat i-a furnizat tocmai această teză apropiată de narativele rusești, ca o intoxicare pe care președintele Nicușor Dan a dus-o mai departe. E într-acolo de contaminată administrația prezidențială? 

- Nu, mie mi se pare că nu am de unde să știu lucrul ăsta, dar mie mi se pare că această teză este mai degrabă asemănătoare cu vechea zicală a împăratului bun și a boierilor răi. Din punctul meu de vedere, cred că lucrurile stau mai grav decât atât. Este vorba despre atingerea nivelului maxim al competenței în aceste sisteme despre care vorbim. Și acum să trimitem fără nici o bază documentară la existența unui consilier rău intenționat. 

Aici nu vorbeam despre consilier, vorbeam despre instituții, despre zecile de mii de oameni care lucrează în aceste instituții cu epoleți. Pentru că în pofida investițiilor, a bugetelor care cresc în fiecare an pentru aceste investiții, eu de zece ani aud același lucru. Că armata n-are cu ce trage,  gândiți-vă că noi nu suntem în stare să terminăm un program pentru fabricarea unei puști de asalt. Ce să mai vorbim de scut antidron? Că armata n-are cu ce trage, că serviciile speciale n-au condiții să scoată din istorie pe James Bond și așa mai departe.

Deși bugetele acestor instituții cresc în fiecare an, numărul de angajați crește în fiecare an, deci din punctul meu de vedere este mai grav decât un consilier rău intenționat. Aici este vorba despre un sistem. 

- Ce câștigă Rusia după toată povestea asta în teatrul de operații România? 

- Bun, aici este de fapt o altă parte a discuției foarte importantă. Păi, primul lucru pe care îl vizează Rusia în această discuție este să descurajeze participarea României la ajutorarea Ucrainei. Doi, să creeze o stare de incertitudine politică, de conflict și de nesiguranță, astfel încât nimănui să nu-i vină în cap că, odată sfârșit acest război. România își poate asuma niște obligații de securitate în proximitatea granițelor sale sau chiar în interiorul granițelor sale legat de Ucraina. Și cred că asta este... Sigur că mai sunt și alte obiective, testarea apărării antirachetă, testarea servicilor de avertizare timpurie și așa mai departe.

Deci sunt tot felul de lucruri pe care le poate testa Rusia. Și dați-mi voie să cred că nu este vorba despre o greșeală, nici despre o deviere a acestei drone, pentru că, de fapt, noi, cetățenii României, avem o imagine destul de neclară despre numărul dronelor intrate în spațiu aerian al României, din simplul motiv că foarte multe dintre ele au căzut în zone nelocuite sau în zone foarte îndepărtate de așezările umane. 

Nu mai discut de cea care a căzut în Bădălan, în Galați, de acum câtva timp. Cea de acum este a doua. Deci, în momentul de față, de fapt, noi avem această discuție pentru că ea nu s-a mai putut ocoli. Pentru că drona pur și simplu a lovit un bloc. Acum, probabil că la un moment dat vom ști și noi că, pe măsură ce a trecut timpul, devierile, cu ghilimele de rigoare, de drone rusești intrate în spațiu aerian românesc și pe teritoriul românesc și-au schimbat maniera de acțiune. Dar asta este probabil ceva ce vom afla cu certitudine ceva mai târziu. 

- Dacă a fost un test de reacție din partea Rusiei pentru România, cum l-am trecut? 

- Amestecat. Eu cred că reacția politică a fost foarte bună. Dar aș vrea să nu uită în faptul că în 2024, Rusia a închis Consulatul României de la Rostov-Pedol. Deci, din acest punct de vedere,  cum ar veni, eram dator Rusiei cu un consulat. Iar, din punct de vedere al organismului militar, ca să fiu onest, aș vrea să aud la rece o evaluare a unor profesioniști din interiorul acestor instituții. 

Din punctul meu de vedere, cum spuneam la început, aducerea unei discuții tehnice la nivel foarte înalt în condițiile în care lucrurile se află în desfășurare încă, de fapt, comportă o serie de riscuri politice. Iar, din punctul meu de vedere, președintele Nicușor Dan va deconta, nu știu dacă nedrept sau drept, această greșeală politică pe care a comis-o.

Însă cred că nu s-ar fi întâmplat toate aceste lucruri fără intervenția neinspirată de la BBC, unde dânsul s-a încăpățânat să vorbească despre roiuri și așa mai departe, să numere dronele, să le spună culoarea. Mi-e teamă de momentul în care în spațiu aerian românesc vor apărea drone ceva mai performante decât Shahed, pe care rușii le dețin.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage