Dunărea fără apă, România fără soluții. Climatolog: ANM avertiza de la începutul anului că e secetă extremă

• Avertismentul Comisiei Europene
• Consumul de electricitate, aproape de recordul verii
• Climatologul Alex Trandafir explică de ce nu este apă în Dunăre 
• România s-a mai confruntat cu o criză similară în 2003
• Ce puteau face autorităţile ca să prevină criza
• Seceta va deveni tot mai severă
• Cât trebuie să mai "rezistăm"
• Cât a plouat comparativ cu datele istorice
• Redeschiderea minelor pe cărbune, soluţie "nesustenabilă"

Comisia Europeană a reacţionat dur, după ce Parlamentul a votat modificarea calendarului de închidere a centralelor pe cărbune. Oficialii din Bruxelles au transmis că orice inversare sau blocare a angajamentelor asumate prin PNRR poate avea efecte asupra fondurilor europene alocate României.

Avertismentul Comisiei Europene

Reacţia Comisiei Europene a venit la solicitarea Observator, în condiţiile în care legea nu a fost încă promulgată de preşedintele Nicuşor Dan. Vă reamintim că, într-o primă rupere de cadenţă cu PSD, preşedintele României a criticat modificările aduse de social-democraţi la o lege care e jalon în PNRR, care poate pune în pericol un miliard de euro şi pentru care am primit deja bani, deci ar trebui să-i ducem de acasă, dacă intervine un regim de sancţiuni.

Nicuşor Dan a precizat că va uzita de toate prerogativele constituţionale, inclusiv retrimiterea în Parlament, pentru reexaminare, astfel încât România să îşi respecte angajamentele asumate cu partenerii europeni.

Consumul de electricitate, aproape de recordul verii

Dincolo de asta, am marcat o nouă zi critică pentru sistemul energetic. Din cauza caniculei, consumul de electricitate a urcat aproape de recordul verii. Premierul demis ne cere să economisim energie în intervalul 19.00-23.00. Iar mașina de spălat, uscătorul, boilerul să fie folosite, pe cât posibil, între 11.00 și 17.00, când este mai multă energie solară.

De asemenea, este recomandat să stingem luminile care nu sunt necesare, să oprim aparatele pe care nu le folosim. Mulți oameni spun că nu vor sau nu pot să renunțe la confort, doar pentru că aşa le cere Ilie Bolojan. Dar, dacă aceste măsuri nu dau rezultate, marii consumatori industriali, şi anume ALRO, Azomureş, Liberty Galaţi, Arcelor Mittal, ş.a.m.d., complexurile industriale, vor putea fi decuplaţi de la energie, cu un preaviz de 24 de ore. Spitalele sau alte unităţi de îngrijire medicală nu vor fi afectate.

Climatologul Alex Trandafir explică de ce nu este apă în Dunăre 

Am analizat întreaga situaţie alături de Alex Trandafir, climatolog, care a oferit un interviu în exclusivitate pentru Observatorul de Noapte.

Marius Pancu: Domnule Trandafir, haideți să înțelegem, pentru început, cum am ajuns aici? De ce această situație cu care nu ne-am mai confruntat?

Alex Trandafir: Toată criza pe care o vedem, în special criza legată de apa din Dunăre, nu a început acum. A început, de fapt, în iarnă și, de fapt, iernile trecute, deci nu doar iarna aceasta, în Alpi. Dunărea se alimentează masiv cu apă din zona superioară a bazinului său. Sunt acolo câteva râuri, în Austria, care, în mod normal, se alimentează cu rezervele care se fac iarna din zăpada care se acumulează în Alpi. Doar că problema este că, în ultimele ierni, numai în ultima iarnă a fost un deficit de 20%, iarna anterioară de 40% şi tot aşa. Deci, practic, Dunărea a pornit în sezonul cald cu piciorul stâng și așa, practic, s-a ajuns la cota istorică care a mai fost atinsă doar în 1985.

Marius Pancu: Deci, ca să traduc un pic pentru telespectatorii de acasă, dacă n-au avut parte de vacanțele visate în Alpi, că s-au dus la schi, telespectatorii, poate, unii dintre cei care spun că e fake news asta cu Dunărea care scade, n-au avut parte de vacanțele visate în Alpi, n-au avut pe ce să schieze, n-au avut zăpadă să schieze, poate doar să rămână la après-schi, ăla e unul dintre motivele pentru care Dunărea e cum e acum.

Alex Trandafir: Sunt multe motive. Lipsa precipitațiilor și inclusiv precipitațiile solide sub formă de zăpadă este unul din motive. Un al doilea motiv despre care aș vrea să vorbim este unde se duce apa. Pentru că atât la începutul verii, cât și în prezent, ne confruntăm, cel puțin în prezent, cu unul dintre cele mai longevive episoade de căldură de la începutul verii, unul dintre cele mai intense în vestul Europei și, de fapt, pe lângă că avem apă mai puțină, ea se și evaporă mult mai repede. Chiar luna trecută a ieșit un studiu de atribuire legat de schimbările climatice care indică faptul că apa din râuri se evaporă undeva de opt ori mai repede acum, în condițiile pe care le-am avut vara aceasta, față de condițiile normale. Deci, pe lângă că nu plouă, și apa pe care o avem destul de puțină dispare mult mai repede în atmosferă.

Marius Pancu: Bun. M-aș întoarce un pic la problema râurilor de alimentare care pornesc din Austria, spuneați dumneavoastră. Dincolo de gluma pe care am făcut-o, ce e mai important pentru debitul Dunării? Râurile și pârâurile care pornesc sau, nu știu, că lumea spune "Oltul și Mureșul"? "Oltul și Mureșul au apă, de ce nu e apă în Dunăre". Ce e mai important?

Alex Trandafir: Cele care pornesc, bineînțeles, pentru că cea mai mare hidrocentrală din România, care asigură undeva la 10% din consumul de energie, este la intrarea în țară. Oltul se varsă undeva la mijlocul Dunării în România, respectiv Mureșul, care, într-adevăr, colectează foarte multe ape din România, ajunge în Tisa și pe urmă ajunge în Dunăre, în Ungaria. Dar, practic, tot ceea ce se acumulează în România, majoritatea cantităților, ajung în țară după hidrocentrala care este la intrare în țară. Sigur că aceste cantități pot să ajute, de exemplu, în situația de față, dacă ar ploua foarte mult, cu cel de-al doilea reactor de la Cernavodă. Doar că nu va ploua, din ce se vede, nu va ploua nici în următoarele două săptămâni. Chiar mi se pare că este o perioadă, adică, cred că o să ne uităm la perioada asta și o să o vedem notată în cărțile de istorie și în cărțile de climatologie, pentru că inclusiv acum plouă puțin în zonele superioare ale Dunării, în zona Austriei, în zona Cehiei, doar că, în România, frontul respectiv, care este acum acolo, ajunge foarte slab și nu se vor înregistra ploi decât foarte local, care nu prea o să ajute debitul Dunării.

România s-a mai confruntat cu o criză similară în 2003

Marius Pancu: Mai e o chestiune aici. A mai existat vreodată, în trecutul apropiat, sigur, această sincronicitate între seceta din zonele de unde pornesc afluenții Dunării și canicula de la noi? Pentru că, iarăși, sunt oameni care spun că a mai fost caniculă și în anii trecuți şi nu s-a întâmplat asta la noi. Dar ea s-a suprapus și peste canicula din respectivele părți, seceta din respectivele părți?

Alex Trandafir: Am mai avut o situație asemănătoare chiar în 2003, când, de fapt, s-a înregistrat cel mai mortal val de căldură din Europa. În 2003, și atunci nu știu dacă ambele reactoare, cred că, totuşi, doar unul de la Cernavodă a fost închis din aceleași motive, din cauza lipsei de alimentare cu apă pentru răcire. Și atunci vine întrebarea: dacă un astfel de episod a mai avut loc, de ce nu au fost luate măsuri de prevenție? Și preferăm acum, când suntem cu cuțitul pus, să luăm tot felul de măsuri care vedem că unele dintre ele nici nu funcționează, adică nu reușim să le ducem la capăt, pentru că, într-adevăr, pe lângă partea de planificare, Dunărea are curenți și nu pot să fie duse la capăt în intervalul pe care ni l-am propus să-l avem. Deci da, au mai fost situații de genul acesta.

Marius Pancu: Din 2003 până în 2026, 23 de ani am fi avut timp, spuneți dumneavoastră, să facem niște schimbări din perspectiva climatologului. Care ar fi fost acestea?

Ce puteau face autorităţile ca să prevină criza

Alex Trandafir: În primul rând, așa cum spun majoritatea experților hidrotehnici, amenajarea brațului Bala, care, practic, ar asigura că Dunărea ar avea, inclusiv în situații în care debitul scade extrem de tare, cum vedem în momentul de față, ar avea un debit suficient pentru a lăsa în funcțiune centrala de la Cernavodă. Deci asta ar fi o primă măsură. Alte măsuri, nu aș interveni foarte mult pe subiect, pentru că sunt multe opinii în zona hidrotehnică, dar asta este o opinie care am văzut că este susținută de toți experții hidrotehnici.

Marius Pancu: Tocmai de asta insistam și pe perspectiva climatologului, în sensul în care, sigur, detaliile tehnice aparțin de o altă divizie, de o altă ramură a specialiștilor, doar că dumneavoastră, climatologii, faceți estimarea despre climă, ce se întâmplă în 10 ani, în 20 de ani, în 30 de ani. Dacă ne uităm de la 2003 pentru 2026, care era planul pe care îl aveau în vedere climatologii, pe care ar fi trebuit să-și bazeze restul specialiștilor și autoritățile, dacă ar fi ascultat de ei, planul de intervenție?

Alex Trandafir: Noi ar fi trebuit să actualizăm toate aceste cote la proiecțiile pentru 2050-2070...

Seceta va deveni tot mai severă

Marius Pancu: Care erau de atunci care? Care erau care? Din 2000, care erau proiecțiile pentru perioada asta? Se intuia că va fi atât de rău?

Alex Trandafir: Probabil că nu. La momentul respectiv, probabil că nu. Deși, în ultimii ani, toată lumea urlă legat de schimbările climatice și cred că, în sfârșit, sper că vedem care sunt efectele și la nivel macro. Lucrurile, cu siguranță, nu vor deveni mai bune, pentru că vedem că seceta asta, practic, se acumulează în ani și, în momentul în care o să mai avem un an la fel ca și cel pe care îl avem acum, vom vedea efectul acumulat pe parcursul tuturor acestor ani.

Marius Pancu: Spuneați că nu se întrevăd ploi. Nouă ne spun specialiștii de la Apele Române că, și dacă reușește misiunea cu barjele, avem cam maxim 10 zile până închidem și reactorul 2. 10 zile sunt suficiente ca să păcălim vremea sau nu? La ce ne așteptăm? Vremea când se mai domolește?

Cât trebuie să mai "rezistăm"

Alex Trandafir: E posibil să fie suficient. Posibil să fie suficient pentru că, în mod normal, undeva în a doua decadă a lunii august se înregistrează mai multe precipitații în zona bazinului superior. Și atunci ar putea să fim salvați prin perspectiva asta. În România nu știu dacă vor fi precipitații care să asigure cota respectivă de funcționare. Dar este posibil, într-adevăr, ca aceste 10 zile să ne salveze.

Marius Pancu: Ce se întâmplă la vecinii noștri? Că știți valul de fake news. Că în Serbia e bine, că în Bulgaria e bine, că în Austria e bine, că în Germania e bine.

Alex Trandafir: Nu e bine. Normal că nu e bine. Dacă pui pe Facebook niște fotografii de la Porțile de Fier, care, normal, că lacul este plin, aia nu înseamnă că Dunărea are un debit foarte mare. Lucrurile sunt la fel de rele. Vedem că și în Ungaria, practic, sistemul energetic este afectat. Şi în Serbia sistemul energetic este afectat. Deci este o criză la nivelul continentului, nu doar în România. Și cel mai bine putem să vedem astea dacă intrăm și vedem exact care sunt datele măsurate de hidrologi. Deci nu fotografii din social media.

Cât a plouat comparativ cu datele istorice

Marius Pancu: Mai e teza asta: "a plouat anul ăsta cât n-a plouat în anii trecuți și totuși ne spuneți că nu e apă". Cât a plouat comparativ cu datele istorice, domnule Trăndafir?

Alex Trandafir: Nici vorbă. În primăvară, ANM publica, nu mai știu, cred că luna aprilie a fost a doua cea mai secetoasă lună la nivelul țării din istoria măsurătorilor. Deci nici vorbă să fi plouat cât n-a plouat în nu știu câți ani. Sigur că au fost acele evenimente asociate cu furtunile care au dus izolat la inundații, cum am văzut și în București. Atunci există riscul acesta ca oamenii să extrapoleze și să se gândească că a fost așa peste tot. Dar nu este cazul de așa ceva. La nivelul țării am avut o secetă atât pedologică, deci legată de agricultură, cât și hidrologică, legată de râuri, generalizată și foarte extremă. De obicei, seceta hidrologică, deci legată de râuri, apare undeva după 2-3 luni după ce apare cea pedologică. Dar ANM a atras atenția încă de la începutul anului că suntem în secetă extremă și nu doar ANM, toate autoritățile europene.

Marius Pancu: Am tot văzut diferite previziuni pentru diferite state europene, și nu doar, cu privire la schimbări totale de subtip climatic sau de tip climatic pe următorii ani. Care este scenariul cel mai negru pentru România? Dacă există așa ceva pentru zone din România? Ce se transformă în Sahara? Ce devine, habar nu am, climă mediteraneană? Exagerez, dar ca să înţelegeţi sensul întrebării.

Alex Trandafir: Majoritatea zonelor, sigur că, vor vedea, chiar dacă poate cantitățile pe tot anul de precipitații vor rămâne la fel, repartiția lor se va schimba foarte mult. Adică nu o să mai plouă la fel de uniform cum a plouat până acum. S-ar putea să avem perioade din astea de secetă foarte lungi care să genereze și secetă hidrologică. Și atunci, cred că semnalul de alarmă ar trebui să meargă spre comunitățile care nu au luat măsuri de aprovizionare cu apă. Pentru că inclusiv zilele astea vedem că sunt localități în țară care nu mai au apă potabilă, surse de apă potabilă. Și atunci, astea ar trebui să fie principalul semnal de alarmă și, pe lângă asta, dacă e să ne uităm spre zona de agricultură, undeva la 80% din suprafețele agricole se bazează doar pe ce cade din cer. Și, în condițiile în care seceta, cum spuneam, și pedologică, adică agricolă, se va accentua, este, deja, nu mai este o problemă de, nu știu, este o problemă de expunere. Pentru că, practic, alegem să fim expuși la riscul respectiv. Riscul în sine acesta este și 100% nu se va schimba. Adică, clar, nu o să scadă temperaturile și nici nu o să vedem o tranziție spre un climat mai blând, spre un climat oceanic, să fie ca în Anglia. Cu siguranță, tranziția va fi spre un climat tot mai arid, cu nuanțe mediteraneene, așa cum ați spus.

Redeschiderea minelor pe cărbune, soluţie "nesustenabilă"

Marius Pancu: O ultimă chestiune. Cum e varianta asta a redeschiderii minelor pe cărbune în România?

Alex Trandafir: Nici n-ar trebui să fie o variantă. Sigur că, în momentul în care nu am investit aproape deloc în stocare și ajungem în situațiile astea în care suntem nevoiți să importăm masiv, este o opțiune. Însă, din punctul meu de vedere, ceea ce vedem zilele acestea în presă legat de deschiderea minelor este, de fapt, o unealtă politică. Adică toată chestiunea asta este folosită strict politic, nu are o sustenabilitate pe viitor. În primul rând, pentru că extracția cărbunelui este foarte costisitoare, în al doilea rând, pentru că am făcut toate angajamentele către Comisia Europeană să le scoatem din funcțiune și acum vedem că dăm cu piciorul.

Marius Pancu: Lăsând la o parte aspectul ăsta economic, că lumea zice acasă: "nu mă interesează de Comisia Europeană, luați banii, eu vreau să am energie de la mine". Cum e strict din punct de vedere climatic și din punct de vedere al rentabilității?

Alex Trandafir: Păi se știe că arderea cărbunelui produce cea mai mare cantitate de dioxid de carbon și, pe lângă dioxidul de carbon, care, sigur că, apare și în arderea gazului, dar nu la fel de mult, avem toate particulele acelea, dioxidul de sulf, care ajunge în atmosferă, cenușa respectivă, deci, din punct de vedere climatic și al poluării, este ca și cum ne-am întoarce, nu știu, în timp, dar pentru o chestiune care nu are niciun sens. Eu, personal, nu pot să înțeleg de ce ți-ai dori așa ceva, în condițiile în care avem și alte variante care sunt mult mai sustenabile. Sigur că mi se pare, din nou, că zilele acestea, în loc să ne concentrăm pe soluțiile pe care ar trebui să le punem în practică după ce trece episodul acesta, toată criza în care ne aflăm, din nou mi se pare că sunt anumite personaje care ies în public cu niște mesaje foarte populiste și care, dacă e să le analizezi în atenție, vezi că, de fapt, ele nu au niciun sens.