Video INTERVIU. Radu Miruţă vrea un algoritm pentru combaterea dezinformării şi amenzi pentru marile reţele sociale

Toate persoanele arestate au între 18 şi 44 de ani, iar în spatele atacului furibund care îl va lăsa pe ambulanţier cu vederea afectată a fost o femeie. Acum, un proiect de lege adoptat tacit de Senat împotriva manipulării online e blocat de anul trecut în Senat şi e iniţiat de Radu Miruţă, în calitate de deputat USR şi membru în Comisia de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei. În vâltoarea evenimentelor, actualul ministru al Apărării vrea să repună rapid pe agenda Parlamentului actul normativ: îi solicită un armistiţiu pe această lege lui Sorin Grindeanu şi spune că îi va recunoaşte meritele dacă amendează legea împreună. 

Proiectul propune ca informaţiile false propagate pe Internet să fie tratate la fel ca orice ilegalitate. Iniţiatorul legii împotriva dezinformării online spune că Inteligenţa Artificială poate să igienizeze reţelele sociale în cel mai obiectiv mod, tot pe baza unor algoritmi. Legea propusă de USR se axează pe eliminarea rapidă a conţinutului ilegal, în maximum 15 minute de la publicare, odată ce e marcat ca necorespunzător. De asemenea, postările care instigă la ură şi violenţă sau induc în eroare pe teme de interes naţional ar urma să fie carantinate, se numeşte shadow banning pentru cei mai obişnuiţi cu tehnologia, adică vor fi vizibile pentru maximum 150 de utilizatori şi nu vor mai putea fi promovate contracost. În cazul în care reţelele sociale nu vor respecta regulile, vor plăti 1 la sută din cifra de afaceri.

PSD nu a primit bine însă ramură de măslin întinsă de Radu Miruţă pe proiectul de lege uitat în sertarele Senatului. Social-democratul Mihai Ghigiu afirmă că legea are foarte multe neajunsuri şi termeni care nu au niciun sens. Parlamentarul PSD a dat şi un exemplu: "conţinut maliţios", despre care spune că nu ştie ce înseamnă. Propunerea social-democratului: crearea unui grup de lucru. Vicepreşedinta PNL, Raluca Turcan, merge şi mai departe. Într-un mesaj postat pe Facebook, a cerut declanşarea unei dezbateri la nivelul instituţiilor statului cu privire la interzicerea reţelei sociale TikTok pe teritoriul ţării noastre. 

În timp ce preşedintele CNA, Valentin Jucan, a declarat de asemenea într-un interviu pentru G4 Media că "avem libertatea de a fi proşti dar nu mai putem continua aşa. Este nevoie de legislaţie pentru combaterea fake news!"

Am analizat întreaga situaţie alături de iniţiatorul legii, Radu Miruţă, ministrul interimar al Apărării, şi deputat USR, membru în Comisia de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei. 

- Ajutați-mă întâi cu un comentariu pentru publicul Observatorului de noapte despre incidentul de la Cluj. Cum îl evaluați? 

- Este prea mult și este dovada faptului că dezinformarea a ieșit din ecranul telefonului. A luat toporul în mână, a spart parbrizul unei ambulanțe și a rănit în nou niște oameni care vreau să facă bine. E prea mult. Eu îi aud pe unii și pe alții că proiectul de lege pe care l-am inițiat nu este suficient, dar sunt unii dintre ei oameni care acum băgă nasul într-o astfel de problemă și noi i-am auzit venint cu îmbunătăţiri. A fost o lungă dezbatere la Comisia de Tehnologia Informației atunci când acest proiect a fost lansat. Și tocmai pentru că, o parte a acestor dezbateri poate scoate la iveală şi niște neajunsuri ale actualei forme, şi anume conținutul malițios care poate fi interpretat că este sau că nu este malițios pentru a elimina acest neajuns.

- Care e definiția dumneavoastră pentru conținutul malițios? 

- Pentru conținutul ilegal nu există niciun fel de dubiu. Ce e ilegal nu poate suporta interpretare.

- Ba da. În lumea asta a post adevărului, domnule Miruță, trebuie să lucrăm cu niște borne foarte clar explicate. 

- Traficul de persoane, traficul de droguri, pornografia infantilă, astea nu sunt chestiuni care suportă interpretare dacă sunt ilegale sau nu. Acum și astfel de conținut este permis. Pentru a doua categorie care este declarat conținut cu potențial de dezinformare pe teme majore de interes național, nu știu, declară cineva că România intră în război, astfel de aspecte tehnic pot fi instant verificate prin software care interoghează automat pozițiile oficiale ale instituțiilor statului. 

Se poate interoga în mod automat poziția Poliției Române dacă o persoana e dată dispărută sau nu. Dacă Ministerul Sănătății fură sau nu fură copii într-un exemplu absolut idiotesc. Dacă totuși, într-o astfel de situație există riscul ca etichetarea de a fi conținut fals să fie pusă greșit, eu admit ca propunerea inițială pe care am făcut-o să fie modificată și să nu fie absolut nimic eliminat sau să fie limitat propagarea ci pur și simplu să se pună un watermark, adică să se pună așa, o etichetă peste conținutul respectiv din partea aplicației, pe care să scrie conținut cu potențial fals. Asta duce la eliminarea oricărei interpretări de libertate, de limitarea libertății de exprimare.

- Se și întâmplă lucrurile astea deja pe Facebook, de exemplu? 

- Nu se întâmplă, să știți, cu tot respectul, pe nicio platformă socială. 

- Se întâmplă, se face semnalarea aceasta inclusiv la alegeri, domnule Miruţă. 

- Nu este o astfel de semnalare făcută. Este doar o informare care menționează că este conținut potențial creat cu inteligență artificială. Ceea ce este complet diferit dacă este conținut fals sau nu. Inteligența artificială creează o serie de conținut care este unul artistic şi care nu este fals.

- Cu reţeaua X sunteţi familiarizat domnule Miruţă? Acolo există aşa ceva, de pildă. Inclusiv pe reţeaua X care este cea mai conspiraţionistă, că îi aparţine lui Elon Musk, dar haideţi să nu intrăm în teza asta ...

- Pentru volumul de trafic pentru rețelele cu conținut rețelele sociale nu este pusă eticheta de conținut fals și nu este luată vreo măsură de limitarea propagării unui astfel de conținut. 

- De ce nu este luată nicio măsură? Că avem o lege din 2024, parcă, atunci când a fost aprobat Digital Services Act. 

- Digital Services Act nu impune luarea unor astfel de măsuri, dar nici nu interzice luarea măsurilor. Există un articol 28, parcă, care reglementează faptul că rețelele sociale nu sunt responsabile de conținutul pe care îl transmit. De asta se prevalează în special cei de la ANCOM. Însă există și un alt articol, parcă șase, care menționează că atunci când conținutul respectiv poate afecta valorile umane există obligația de a lua niște măsuri. Și acolo ne încadrăm. Însă, suntem în situația în care vedem în mod extraordinar de evident că dezinformarea produce ... 

- Staţi o secundă. O secundă că nu înțeleg. Deci spuneți că Digital Services Act nu vă ajută în niciun fel în lupta cu dezinformarea? Cu știrile false? 

- Digital Services Act nu obligă platforma să curețe astfel de informații false despre care platforma are informații că sunt false.

- Și atunci care mai are rolul ANCOM în povestea asta, care trebuie să fie facilitatorul cu Comisia Europeană? 

- ANCOM-ul este cel care este coordonator pentru Digital Services Act în România. El este cel care primește sesizările de la cei care consideră că conținutul este fals. În momentul de față se înregistrează un registru manual cu pixul că cineva a trimis o sesizare, se compune o comisie. Comisia respectivă stabilește dacă conținutul respectiv este fals sau nu. Și ANCOM prin canalul direct pe care îl are cu platformele solicită eliminarea acelui conținut. Lucrurile astea se întâmplă manual.

- Cine e de vină că se întâmplă manual asta? Nu înțeleg, că bănuiesc că se poate întâmpla și digital.

- Nu este doar asta pentru că dacă se creează un frame diferit, dacă se creează o secundă în plus la un video, trebuie din nou făcută o sesizare pentru că se consideră că este un alt conținut. Suplimentar. Sunt puțini oameni  care au energia și răbdarea să sesizeze ANCOM pentru astfel de situații. Atâta timp cât tehnologia permite extraordinar de cuantificabil identificarea unor știri false pe teme majore este o decizie de iresponsabilitate politică ca pentru astfel de informații, nici măcar să nu le elimini. Și să pui un watermark în care să obligi ca platforma să menționeze că știrea este cu potențial falsă. Eu îi rog pe cei de la PSD să-mi spună cum se limitează libertatea de exprimare într-o astfel de abordare. 

- Cine face algoritmii ăștia, domnule Miruță? Cine se ocupă de ei? Cine are în gestiune?

- Platformele în sine care sunt penalizate financiar dacă nu respectă această solicitare. 

- Adică dumneavoastră prin această lege vreți să obligați platformele să vă pună la dispoziție un algoritm care să identifice știrile false?

- Nu, greșit.

- Explicați-mi că nu înțeleg. Cine se ocupa de algoritmi?

- Eu prin această lege le spun: platformele care vor să facă business pe conturile înregistrate în România ca pentru conținutul fals să pună un watermark în care să menționeze că este conținutul...

- Cine stabilește conținutul fals? 

- Verificările algoritmiilor care interoghează autoritățile statului. Totuși trebuie să avem încredere în știință.

- Cine se ocupă de algoritmii ăștia? Că am senzația că vorbim așa. Algoritmii sunt programați de niște oameni.

- Cu tot dragul, dar trebuie să înțelegeți un pic tehnic pentru a putea să vorbești pe această întrebare care nu are o nicio legătură.

- Eu cred că are. Cine programează algoritmii? Domnul Zuckerberg?

- Da, domnul Zuckerberg programează algoritmii, dar domnul Zuckerberg ia amendă în România dacă nu reușește că algoritmii domniei sale să pună această echichetă conținut periculos. Conținut potențial fals.

- Și cum îl trageți de urechi? Că o să intrăm în lumea asta, în bătălia asta a post adevărului.

- Prin amendă care se dă platformei care face business în România. Dar România nu e un sat fără câine, în ciuda tuturor celor care își doresc asta.

- Știți câte amenzi au primit de la Comisia Europeană? 

- Foarte puține. 

- Foarte puţine. Știți ce au făcut cu amenzile respective? Nu le-au achitat.

- Le-au plătit. 

- Și atunci dacă avem putere mai mare decât Uniunea Europeană?

- Suntem într-o zonă în care negați ceva ce totuși se întâmplă. E ca și cum spunem ce facem dacă cineva nu respectă o lege. 

- Păi da, nu îmi dau seama care e puterea României în fața puterii unite a 27 de state în Uniunea Europeană.

- Dar noi ne-am ajuns în situația să vrem să penalizăm aceste platforme. Eu vă spun că totuși sunt platforme care sunt listate la bursă. Sunt companii foarte mari cărora nu le este indiferent dacă în piață se știe că nu respecte legislația. Sunt platforme care fac business tocmai pe faptul că oamenii nu au încredere în ele. 

- Uniunea Europeană e în război cu platformele americane ...

- Putem să avem păreri diferite. Din punctul meu de vedere ca cetățen al României, ca deputat, ca ministru, consider că în fața unei astfel de propagande care se derulează într-un mod electronic, nu se luptă cu pixul și cu foaia. Cei care vor libertatea de exprimare sunt de fapt cei care se bucure de faptul că au la îndemână un instrument prin care se dezinformeze.

- Haideți să revenim la termenii legii. Cine va avea puterea aceasta asupra algoritmilor? În România, ce instituție a statului va decide dacă algoritmul pe care îl spuneți că vi-l creează domnul Zuckerberg a făcut bine sau nu? 

- Dar specifică legea, dacă ați avut un pic răbdare să o citiți, dacă nu pot să vă explic eu.

- Vă rog să ne explicați că de asta sunteți la televizor, în față de spectatorilor care nu o să citească toată legea.

- Dacă numărul de sesizări din partea oamenilor către ANCOM nu scade într-un anumit procent, legea consideră că platforma nu și-a făcut treaba și este amendată. Așa funcționează tehnologia de obicei. 

- Deci sesizarea merge ... tot ANCOM va fi practic coordonatorul central al acestei povești? Ca să sintetizez.

- Nu sintetizaţi corect. Coordonatorul central al acestei povești este platforma care gestionează algoritmul. Nimeni nu-i poate spune platformei ce parametru din algoritm și ce funcție să-și schimbe. Statul îi spune: modifică-ți acolo unde consideri, astfel încât pentru informațiile pe care eu ți le dovedesc a fi false, tu trebuie să pui o etichetă în care menționezi conținut cu potențial fals, iar ANCOM măsoară dacă acest lucru se întâmplă sau nu. Dacă nu se întâmplă, sancționează.

- Domnule Miruță, spuneați că s-au dat puține amenzi la nivel european. Avem un cod penal, articolul 404. Comunicarea de informații false e sancționată sau răspândirea prin orice mijloc de știri dată informații false, documente falsificate, dacă autorul știe că sunt false și dacă prin aceasta e pusă în pericol securitatea națională. 

- Dar nu asta este filozofia cu care funcționează rețelele sociale atâta timp cât conturile pot să vină de oriunde în lume și atâta timp cât nu există reglamentare prin care tu poți să sancționezi autorul care este în nu știu ce colț al lumii unde nu există niciun parteneriat în cazul de situații.

- Deci nu putem sancționa indivizii care le răspândesc, spuneți. 

- Nu, dar eu sancționez platforma care duce mai departe pentru că și o televiziune dacă duce o știre falsă, este și ea sancționată dincolo de faptul că nu este creatoarea conținutului, propagă o informație care nu este adevărată. 

- Bun. În cazul acesta pe care l-am avut la Cluj, aveți vreo suspiciune că dincolo de ceea ce s-a întâmplat din naivitate, din habar n-am, cum să o numim, există un element de atac hibrid? 

- Nu am astfel de elemente, că nu am acces la anchetă, dar atâta timp cât astfel de filme în care oamenilor li se prezintă lucruri complet neadevărate pe teme sensibile, zburdă liniștite și ajung să inoculeze astfel de absurdități în mintea unora dintre oameni, eu cred că este responsabilitatea statului să facă tot ce poate pentru a stopa acest flagel. Și pentru a stopa acest flagel trebuie să lucrezi cu algoritmi împotriva algoritmilor. Nu e altă soluție.

- Tot nu înțeleg de ce algoritmii ăștia care până acum au fost răi pot să fie buni dintr-o dată și aveți încredere că pot fi buni?

- Da, și virușii sunt și răi și există medicamente care sunt împotriva lor. Pur și simplu cât timp sunt sub control. Tehnologia este sub controlul diverselor entități. Poate fi folosit în zona bună, poate fi folosit în zona rea. De când lumea și pământul. Oamenii au folosit unii dintre ei cuţitul ca să-și omoare fratele, unii dintre ei ca să-și crească copilul tăind pâinea. Așa funcționează lucrurile. 

- Vreau să ne uităm un pic și la teme de actualitate. I-ați întins o ramură de măslin lui Sorin Grindeanu. Înțeleg că n-a pus pe ordinea de zi legea aceasta a dezinformării. Se materializează în vreo altfel de disponibilitate de a face vreun compromis pentru a avea guvern, domnule Miruță? 

- Păi, USR a menționat că USR e de disponibilitate. PSD, fără să explice nimic, o ține una și bună, vrea să fie premier Sorin Grindeanu, fără a avea o recomandare, fără a avea o legitimitate. Asta nu-i un compromis. Când tu ești fixist pe singură chestiune ... 

- Eu vă întreb pe dumneavoastră. Ce sunteți dispuși să renunțați? La ce sunteți dispuși să renunțați? Ce sunteți dispuși să acceptați? 

- Problema nu este cu echivalență. Noi nu am plecat de la guvernare, noi ne facem treaba în continuare la guvern, ne spunem că România are nevoie de un guvern cu puteri de pline, ne spunem că acceptăm o guvernare PSD cu premieri cine consideră PSD în a doua jumătate a perioadei care rămâneste de acum până la alegeri.