Observator » Interviurile lui Marius Pancu » Radu Delicote, despre relaţia dintre Nicuşor Dan şi PSD după modificările cu dedicaţie din Legea ANI

Video Radu Delicote, despre relaţia dintre Nicuşor Dan şi PSD după modificările cu dedicaţie din Legea ANI

Marius Pancu | Timp citire: 14 minute
Publicat la 12.08.2026, 15:30 | Modificat la 12.08.2026, 15:31

Preşedintele Nicuşor Dan a discutat marţi, timp de aproximativ trei ore şi jumătate, cu liderii fostei coaliţii pe marginea proiectului Legii Salarizării. Neadoptarea actului normativ până la finalul lunii înseamnă pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR. Proiectul a fost amânat, deja, de patru guverne succesive: e o bombă cu ceas care a tot fost mutată din raţiuni electorale şi post electorale.  Şi nici de această dată nu s-a ajuns la vreun rezultat.

A apărut totuşi o diferenţă de natură să mulţumească cel puţin două categorii de bugetari. Noua formă a documentului este diferită de cea prezentată luna trecută şi ar produce o creştere a veniturilor pentru 800 de mii de angajaţi, cei din sistemul sanitar şi cei din educaţie. Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a explicat că în noua variantă ar creşte salariile pentru 75% dintre cadrele medicale, iar în rândul cadrelor didactice, plata cu ora s-ar dubla.

Cu toate acestea, sindicaliştii din Educaţie şi Sănătate nu sunt mulţumiţi. Cei din domeniul sanitar vor neapărat ca garanţiile salariale să nu fie formulate prin Hotărâri de Guvern, ci prin lege trecută prin Parlament. Social-democraţii le ţin partea.

Fostul ministru PSD al Muncii, cel care a lăsat draftul de proiect iniţial şi care conţinea coeficienţi cu privire la care sindicaliştii tot nu erau multumiţi - ne-a declarat la Observatorul de Noapte, dar n-au mai avut timp să reclame public, pentru că PSD s-a retras imediat de la guvernare -, a declarat cu subiect şi predicat că o lege a salarizării care îi nemulţumeşte pe angajaţii la stat nu poate fi şi nu trebuie votată. Sindicaliştii cer să se revină la grila de salarizare din 2023 şi susţin că proiectul legii salarizării, chiar şi în forma modificată, nu este altceva decât o cacealma.

Articolul continuă după reclamă

Fostul ministru PSD al Muncii susţine că nu sindicatele trebuie văzute drept vinovate pentru acest blocaj. Cauza este neînţelegerea între ministere. În consecinţă, ministerele Muncii, Sănătăţii şi Educaţiei trebuie să ajungă la un acord pe o variantă îmbunătăţită a actului normativ. Florin Manole este, totuşi, optimist şi consideră că încă mai este timp pentru a se finaliza această lege într-o formă care să mulţumească pe toată lumea.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, consideră că, dacă partidele din fosta coaliţie nu vor ajunge la un acord, este inutilă introducerea legii în Parlament, pentru că nu ar avea nicio şansă să treacă. În special dacă PSD îşi dă din nou mâna cu AUR. Între timp, Kelemen Hunor şi-a mai nuanţat declaraţiile cu privire la Sorin Grindeanu şi spune ca mărimea contează  în politică, vrei nu vrei. Dar că nu schimbă barca şi nu susţine PSD până nu vede ce direcţie doreşte preşedintele Nicuşor Dan. Surse din PNL aripa pro Bolojan spun că şi liberalii şi-ar dori să se mai reducă temperatura.

Am analizat întreaga situaţie alături de Radu Delicote, specialist în marketing politic

- Domnule Delicote, cât de mult contează mărimea față cu impotența de a coagula majorități? 

Pe acelaşi subiect

- Dacă știi și reușești să-ţi negociezi bine și să susții punctul de vedere în Parlament, da, cel care are mai mulți deputați, deci automat care are mai mare numărul de fotolii parlamentare poate să dicteze o agendă electorală. Dar în momentul de față mi se pare că și dacă o ai mai mare la nivel de număr, da, apropo de PSD, deja pierzi foarte mult electoral, pentru că tergiversezi un subiect care oricum a fost, cum foarte bine l-ați menționat mai devreme, anterior, și l-ați ștampilat "o bombă cu ceas". 

Puteau foarte bine să-și asume mai devreme acest subiect și să rezolve, și să nu stăm pe ultima, căci așa va fi, pe ultima sută de metri, ultima săptămână din august, în care, evident, anumite categorii socioprofesionale or să fie sacrificate de dragul altarului, să spunem, consensului pozitiv al clasei politice și o să treacă o lege a salarizării, fie ea și cu multe neajunsuri sau cu multe nemulțumiri, care ce o să facă? O să erodeze încă o dată încrederea pe care și așa o au aceste partide foarte şubrezite.

- Vă arată premeditare, e un tip de tehnică de marketing politic asta să amâni o decizie legislativă extrem de dureroasă pentru anumite categorii și să o lași în greaua moștenire pentru o altă guvernare? Vă arată așa ceva? 

- Da, pentru că unul amână. Speri ca cei care vin în urma ta să-și asume subiectul. De regulă îmi place să numesc această idee ca regula cartofului fierbinte, dar sper că acel care vine să scoată din cuptor acel cartof fierbinte cu mâna lui, nu cu mâna ta. Și cumva crezi că dacă amâni sau bagi sub preș acest subiect, dar nu putem să discutăm  de subiect care se bagă sub preș, din jalonul PNRR, lucrurile se vor tempera.

Sau hai să treacă timpul că poate cumva reușim să mulțumim anumite categorii socio-profesionale. Nici așa nu mai merge, pentru că România este într-un uragan de crize sociale, economice, profund, care afectează profund toate categoriile socio-profesionale. 

Deci nemulțumirea oricum este la un grad foarte, foarte mare. Bașca și toată, toată această tensiune socială care există inclusiv datorită lunii august. Tot timpul, să știți că tot timpul proteste, nemulțumiri de regulă, mișcările sociale se întâmplă când temperatura exterioră este mai mai crescută. Dar ca o paranteză dacă vreți la toată situația și plus faptul că Parlamentul lucrează și dă doar impresia pentru că puteau să rezolve sesiunea extraordinară, puteau să lucreză într-o sesiune specială. 

Din păcate au încercat să marketeze această sesiune specială ca fiind una extraordinară, ca fiind una care totuși vine să rezolve din spate o serie de lucruri, dar care de fapt doar arată că nu au putut să se organizeze la timpul potrivit. Și atunci, în tot acest context de, hai să ne numim policriză, dacă putem să zicem așa, ideea că tergiversez până la un anume punct, crezând că se vor fi rezolvat o serie de lucruri de la sine, este păguboasă. Este păguboasă la nivel de imagine, este păguboasă la nivel de percepție și este și păguboasă la nivel de execuție, pentru că toată această execuție bugetară, toate aceste discuții cu cine vrea mai mult, cine vrea mai puțin, care este anvelopa salarială, de fapt doar pune încă o pietre de temelie, aș spune la neîncrederea pe care categoriile socio-profesionale o au deja foarte mare la nivelul clasei politice. Și e păcat să ajungem din nou și mai departe să ne dăm seama că puteam să facem lucrurile mai bine și mai temeinic. 

- Partidul Social-Democrat, evident, prin definiție a fost întotdeauna partidul mult mai apropiat de sindicate. În ultima perioadă însă simpatia asta a omului de rând a fost cumva preluată de AUR. Au reușit în urma acestei crize a legii salarizării în care au preluat tezele sindicatelor și le-au susținut cum trebuie să și facă până la urmă un partid cu o astfel de orientare în fața președintelui, în poziționările publice. Au reușit aceste momente să readucă electoratul în bazinul PSD?

- Răspunsul scurt este nu. Răspunsul nuanțat este: în momentul de față PSD nu a putut, cel puțin la nivel de percepție în sondajele de opinie, pe acest subiect mă refer, să bifeze dacă vreți o poveste de succes în care s-a erijat în purtătorul de cuvânt al sindicatelor care ține partea sindicatelor. Deși ideea că trebuie să există o parte a sindicatelor și o parte a guvernului, vedeți, deja avem o separație, o decantare foarte proastă în care îți găsești fiecare dintre aceste părți, își identifică un dușman și comunică ca atare. 

Ori asta iarăși este total nesănătoasă la nivelul încrederii căci clasa politică va suferi. Și automat, da, AUR reușește să călărească subiectul grupa mare pentru că doar comunică din opoziție și doar punctează foarte bine bâlbele și bâlbâielile și incoerența pe care partenerii, așa-ziși parteneri de guvernare sau cei din defuncta coaliție de guvernare nu reușesc s-o comunice cât de cât, cât de cât sincronizat.

- Vorbeați de policrize. Avem și criza energetică care s-a suprapus peste această criză socială, criza legii salarizării. Cum ies partidele după criza energetică? Pentru că și acolo opozițiile au fost divergente.

- Bătălia centimetrilor, dacă tot suntem la, apropo de, da, apropo de poziționările colocviale pe care le-am tot văzut în presă, doar suntem reactivi, doar reacționăm la ce ni se întâmplă, nu suntem proactivi. Ori lucrul ăsta iarăși, pe termen lung, distruge foarte mult și așa procentele firave pe care aceste partide le au. 

Deci puteai foarte bine să anticipezi o serie de lucruri, da, partidele din păcate și aici de fapt este și meritul, dacă vreți, al campanilor electorale, al social media, al sistemului în care comunicăm acum, meritul cu ghilimelele de rigoare. Dar partidele nu au sau nu mai au cel puțin la nivel de prezență publică, specialiști în varii domenii care să iasă în față, AUR încearcă în momentul de față să-și erijeze o serie de comunicatorii specializați pe subiecte, dar mă refer la pe pepinieră de specialiștii non-politici, care sunt susținuți de anumite partide politice, care pot fi un soi de purtători de mesaj, dacă pot să le zic așa, pe anumite contexte.

Ori, în momentul de față partidele nu mai iau pepinieră de asemenea oameni, de asemenea personalități, care să iasă în față cu o serie de soluții sau nu comunică în calitate de scenarii de criză. Ce ni se poate întâmpla în luna februarie să facem o soi de paralelă cu luna august, de exemplu? Sau ce ni s-ar putea întâmpla astăzi în luna august să facem un scenariu în luna decembrie? Lucruri de genul ăsta, care să avem scenariul A, B, C, D, puse tot timpul ca un soi de comitet de reacție pentru o situație de urgență, politic evident, din care să reiasă un fel de plan de comunicare. Lucrul ăsta nu se mai face. Totul este foarte pe genunchi. Agenda generală de comunicare publică este foarte pe genunchi, s-a făcut în ultimul moment. Iar acest lucru se vede, că am câștigat un centimetru, că n-am câștigat un centimetru, că vin jandarmii să păzească barjele, să nu se fure barjele.

Deci tot subiectul crizei energetice, de fapt, a devenit o telenovelă pe lucruri foarte amuzantă, dar amuzantă în sensul tragic al cuvântului, când de fapt noi ne confruntăm cu o reală problemă sistemică în sistemul energetic național astăzi, dar care nu se va rezolva mâine dimineața, dacă va crește prin miracol debitul Dunării. 

Deci lucrul acesta nu va schimba situația în care România se află. Și mă mai spun o chestie. Lucru este foarte, am putea măcar să învățăm din rețetele pe care le văd sau din cazurile pe care le vedem și la vecinii noștri. Să știți că și ungurii spun despre poporul german că fură apa și că păstrează apa. Să știți că și în Germania există, de exemplu, o teorie a conspirațiilor pe cum Rinul este secat din cauza chemtrails de pe urmele.

- Ne era dor, chiar mă gândeam că anul ăsta n-a mai apărut în spațiu public chemtrails. 

- Rețetele de comunicare și de manipulare din acest sens sunt aceleași, sunt uniformizate. Dacă ele tot există și se manifestă așa, hai măcar să învățăm ceva din lucrul ăsta. Nu doar să ne jucăm de-a baba oarbă cu percepția publică, pentru că tot noi partidele politice vom pierde în esență mai devreme sau mai târziu. 

- Cum ați evalua în aceste ultime săptămâni relația dintre președintele Nicușor Dan și PSD? Și mă gândesc aici în special la legea integrității care a părut a fi dată cu dedicație pentru Dominic Fritz și partenera de viață a președintelui Nicușor Dan și pe care președintele Nicușor Dan a atacat-o pe deoparte. 

Mă gândesc și la legea decarbonizării, în care iarăși PSD a introdus acel amendament în care spune că nu mai desființează nici o centrală pe cărbune, deși e jalon în PNRR care ne costă și ăla vreun miliard de euro, până nu punem ceva în loc. Iar președintele Nicușor Dan a spus că va folosi toate prerogativele constituționale să atace o astfel de prevedere care ne-ar pune în pericol banii europeni. Cum vedeți relația în acest context? 

- Nicușor Dan are nevoie de un premier care să-i fie aliat și partener politic. PSD are în momentul de față nevoie de a bifa o serie de povești de succes pe care să le poată purta în eventual în negocieri politice despre asta putem să, dacă e o subsumare a contextului în care ne aflăm, acesta este.

Deci și de-o parte și de alta și Palatul Cotroceni are nevoie astăzi să-și construiască un soi de actor și probabil va fi, să știți, în postura viitorului premier numit care va încerca să-și strângă majoritatea și vom discuta imediat dacă mai avem timp majoritatea parlamentară la sfârșitul lunii august și acolo probabil că va fi un premier care va funcționa bine cu Palatul Cotroceni.

Deci Nicușor Dan își pregătește deja terenul în acest sens. Iar de cealaltă parte PSD își negociază cât mai puternic orice vot în Parlament pentru a avea evident, cum am mai spus noi de multe la dumneavoastră în emisiune, ascendentul moral de a ieși cu subiecte și de a putea păstra măcar agenda publică la nivelul subiectelor pe care ei îl stăpânesc cât de cât mai coerent. 

- Vă întrebam pentru că percepția la nivel empiric ar fi fost că au apărut primele șicane între PSD și Nicușor Dan. E vorba de așa ceva sau? 

- Nu știu dacă vorbim la modul ... E altă dinamică. Eu cred că fiecare dintre cele două palate și aici nu mă refer numai la PSD, mă refer și la PNL, încearcă să-și marcheze teritoriul căci tot timpul trebuie să interpretăm în context aceste șicane sau aceste apariții în spațiul public ale unor situații. Deci contextul ar fi când începe să se contureze un potențial viitor numit de premier.

- Cine? Haideți să ajungem aici. Pe cine vedeți? Cum vedeți situația? Mai ales că am văzut flexibilizările, le-ați auzit mai devreme în intro, le-am explicat. 

- Da. Dacă ar fi să mă uit în declarațiile pe care, deci dacă ar fi doar să interpretez verbal ce s-a spus, mi se pare că PSD va avea prima carte, prima mână și automat probabil Sorin Grindeanu va fi o propunere principală. Dar dacă ar fi să interpretez ce nu s-a spus și non-verbal, de fapt din răspunsul, inclusiv al foștilor miniștri PSD, inclusiv al personalităților publice PSD, cel mai probabil Alexandru Nazare va fi o propunere mult mai, să spunem, ușor digerată, asimilată și acceptată de către toate partidele pentru a putea să strângă o majoritate parlamentară cât de cât decât solidă în spate. 

- Adică cine l-ar vota pe Alexandru Nazare ca premier? Nu știu, independent, iarăși, sau cum să fie numit.

- Da, probabil că va fi un independent tehnocrat susținut politic. Ștampila de comunicare și de branding o vom vedea la momentul potrivit. Este doar o ștampilare și nimic mai mult. Asta e doar o poziționare de imagini. Dar cine va vota? Cel mai probabil va vota PNL-ul. Cel mai probabil va vota UDMR-ul, apropo de contextualizarea de mai departe, pe care ați menționat-o, căci începe și își dorește să fie parte deja din soluție, nu din problemă. UDMR-ul din negociere, deci. 

Cel mai probabil va fi convins și USR-ul, căci sigur este deja un potențial de alianță al lui Ilie Bolojan către USR, o mână întinsă și mai mult ca sigur și o parte inclusiv din PSD, tocmai pentru că se vede din răspunsele non-verbale pe care le-am interpretat până acum. Deci consens la nivel să spunem declarativ, informal există, dar mai avem mai mult până departe.

Adică multe negocieri se vor duce pentru că principalul călcâi a lui Ahile, al acestui premier, vor fi de fapt portofoliile guvernamentale. Ce cui, unde dai? Pentru că sunt subiecte foarte sensibile în economia României care vor fi trebuit rezolvate mai devreme decât mai târziu. Și atunci fiecare partid va vrea să aibă un cuvânt de spus. Ori în contextul acesta, schema guvernamentală de alianță va fi una foarte interesantă. 

- Când apare sau în ce context ar putea să apară sciziunea în PSD și debarcarea lui Sorin Grindeanu? Vă întreb iarăși asta având în vedere o informație pe sursa a colegilor de la Cotidianul care spun că au fost întâlniri pe la Craiova între Claudiu Manda și lideri ai AUR, vizând această posibilă guvernare a AUR-PSD, dar cu Sorin Grindeanu trecut în planul 2. Ce ar putea să catalizeze? 

- Dacă PSD ajunge în sondajele de opinie undeva sub 20%, atunci da, văd o ... dacă vreți erijarea unei voci interne care să-i ceară demisia mai repede decât mai târziu. Dar până atunci sub nicio formă, pentru că și PSD-ului, o parte din PSD-ului, cel puțin la nivel local, îi convine acest status quo pe care îl are partidul și în care reușește tuturor să mai aducă niște bani la primari și la preşedinţii de Consilii judeţene.