Video Analist: PSD îl critica pe Bolojan că nu pleacă de la guvernare, astăzi se roagă de el să vină la guvernare

Negocierile cu PACE au lăsat o cale deschisă pentru dialog, pentru că parlamentarii din acest grup au pus condiţii: mai întâi să vadă programul de guvernare, însă nu vor vota un guvern din care să facă parte USR şi PNL- aripa Bolojan.

UDMR vrea să intre la guvernare doar împreună cu partenerii din fosta coaliţie, adică şi PNL şi PSD, altfel nu vrea doar alături de social-democraţi, aşa că PSD  s-a reunit, pentru a pune la punct strategia pentru următoarele zile. Joacă la două capete: negociază pentru ministere, dar se pregăteşte şi pentru anticipate.

Sorin Grindeanu refuză ca formaţiunea sa să şi-l asume pe Luca Niculescu, pentru că nu este un premier dat de PSD, şi lansează atacuri dure la adresa PNL. În opinia lui Grindeanu, liberalii nu au câştigat vreodată alegerile, însă - în ultimii ani - au avut patru premieri, toţi instalaţi cu voturile PSD. Mai mult decât atât, deşi în ultimele şase luni i-au cerut pe toate căile lui Ilie Bolojan să plece de la Palatul Victoria, de unde tot partidul său, împreună cu AUR, l-au dat jos, prin moţiune de cenzură, acum i-a adresat un apel direct în care i-a spus: "Hai, Ilie, guvernează!". 

Lia Olguţa Vasilescu, potrivit stenogramelor de la PSD, ar fi trasat deja şi soarta Guvernului Niculescu: "dacă nu ne place, îl dăm jos în jumătate de an". 

Ilie Bolojan a venit şi el cu un răspuns la apelul lui Sorin Grindeanu. Spune că nu vrea alături de PSD la guvernare, pentru că nu-i poate minţi pe români cu soluţii care nu pot să funcţioneze, dar este dispus să dea un vot atât pentru un guvern PSD, cât şi pentru un guvern tehnocrat. 

Din tabăra disidenţilor liberali apropiaţi de ideea de USL, Rareş Bogdan s-a autopropus deja ministru, "dacă situaţia o cere". Potrivit surselor noastre politice, Luca Niculescu are deja numele pentru cabinetul de tehnocraţi, dar a spus de nenumărate ori că ar prefera, totuşi, un guvern politic sau unul hibrid, politico-tehnocrat.

Premierul desemnat vrea să treacă rectificarea bugetară şi bugetul pe anul următor în cele şase luni de graţie şi atrage atenţia că nu trebuie să ne periclităm poziţia în faţa agenţiilor de rating care revin în februrarie. 

Un alt scenariu pentru instalarea cabinetului Luca Niculescu ar fi realizarea unei majorităţi fărâmiţate. Aceasta ar putea fi compusă din PSD, Platforma Conservatoare din PNL, formată din disidenţi, Minorităţi, UPR, PACE şi parlamentarii neafiliaţi.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Marius Ghincea, politolog, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Domnule Ghincea, ce rezolvă această nouă propunere, armistițiul de șase luni pe care pare că îl îmbrățișează și PSD și PNL într-o oarecare măsură când vorbește de un acord, dacă e să fie guvern tehnocrat?

- Momentan nu rezolvă nimic, până nu avem un guvern învestit în funcție. Promisiuni au mai fost, propuneri au tot fost în ultimele cinci luni. Până în momentul în care nu vedem Parlamentul oferind votul de încredere unui cabinet, toate aceste promisiuni, propuneri, sunt doar ce apar de pe o zi pe alta și dispar mâine. Am mai avut, am mai văzut, nu e ceva nou. Suntem din nou foarte mult între scenariul Veștea și scenariul unui guvern tehnocrat, dar momentan nu reiese o majoritate. Deci nu e clar dacă un armistițiu va fi posibil. 

- De ce PSD are această atitudine ambiguă față de Guvernul Luca Niculescu? 

- PSD, pe de o parte, cred că dorește să ajungă la guvernare, dar e conștient că nu are în acest moment suficiente voturi, în special dacă UDMR-ul nu se poziționează mult mai clar în favoarea unui format de guvernare alături de social-democrați. Ceea ce îl face, îl pune într-o situație pe domnul Grindeanu și pe social-democraţi să fie extrem de flexibili, dar fără să aibă o poziție foarte clară. Domnul Grindeanu încearcă să-și maximizeze punctele de negociere pe diverse paliere. Dar din acest punct de vedere, din perspectiva mea în acest moment, suntem tot la scenariul Veștea din vară, în care PSD și domnul Grindeanu nu au foarte clar o teorie a victoriei și deci nu au nicio soluție pentru această criză. Iar la sfârșitul acestei săptămâni, când cel mai probabil vom avea votul de încredere pentru cabinetul propus Niculescu, s-ar putea să ne trezim că nici această propunere de premier nu trece de votul Parlamentului. 

- Vă simt mai degrabă pesimist, așa că nici nu știu dacă mai are sens să merg mai departe cu calculele și ipotezele. De ce, totuși? 

- Eu cred că suntem încă departe de sfârșitul acestei crize politice. Spuneam cu altă ocazie că eu cred că o să avem un guvern abia după Bobotează, când liderii politici se vor mai eroda și vor avea o creștere a presiunii publice asupra partidelor politice.

În acest moment vedem că nicio linie roșie de fapt nu a fost redusă. Partidul Social Democrat pare să își fi flexibilizat pozițiile, dar a devenit și foarte incoerent. Acum două săptămâni îl critica pe domnul Bolojan, că nu vrea să plece de la guvernare, astăzi se roagă de domnul Bolojan să vină la guvernare împreună cu același partid cu care, acum cinci luni, a votat o moțiune de cenzură împreună cu AUR să-l dărâme. Deci pozițiile Partidului Social Democrat au devenit în același timp și foarte incoerente.

- De ce fuge toată lumea de guvernare în momentul ăsta? 

- În acest moment toată lumea fuge de guvernare din motivul foarte simplu că încă trebuie să adoptăm măsurile de ajustare fiscală. Cum de altfel spunea și domnul Niculescu, în ianuarie vin înapoi agențiile de rating. Avem în continuare nevoia de a reduce deficitul public sub 6%.

Măsurile economice adoptate în ultimele luni și în special incapacitatea guvernului de a adopta Hotărâri de Guvern sau acte normative prin care să facă rectificări bugetare a limitat capacitatea de creștere a cheltuielilor, iar asta scade artificial deficitul public, dar la anul situația trebuie să continue şi deci cineva trebuie să-și asume măsurile de austeritate fiscală care vor continua și care nu sunt dependente de cine este la guvernare, ci sunt dependente de asumările și obligațiile pe care România și-le-a luat în fața creditorilor internaționali și față de Comisia Europeană şi deci care trebuie să fie implementate, dacă nu vrem să fim trimişi în categoria "junk" și deci România să nu se mai poată împrumuta pe piețele externe.

Interviu acordat de Marius Ghincea lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

- Toată lumea a fost surprinsă că, după desemnarea lui Siegfried Mureşan, n-a venit desemnarea lui Sorin Grindeanu. Dacă în scenariul acesta pe care îl anticipați dumneavoastră, că cel mai probabil pică și Guvernul Luca Niculescu, în pofida declarațiilor mai degrabă optimiste sau ceva mai optimiste decât la încercările precedente, vine în fine soluția Sorin Grindeanu sau ce-ar urma? 

- Eu nu sunt foarte sigur că vine soluția Sorin Grindeanu. Președintele avea opțiunea ca acum, după ce a nominalizat un candidat al PNL și USR pentru poziția de premier, care a căzut în Parlament, să nominalizeze un candidat al celeilalte mari formațiuni pro-europene, PSD, pentru a vedea de cât de mult sprijin se bucură în Parlament.

Președintele a ales să nu facă această alegere iar suspiciunea mea, și este doar o suspiciune, este că președintele are temerea că dacă nominalizează un reprezentant al PSD, în special domnul Grindeanu, acesta s-ar putea să facă o alianță politică cu AUR, care depășește una din liniile roșii ale președintelui și deci să aducă la guvernare fie direct, fie indirect, o formațiune de extremă dreapta, ceea ce încalcă promisiunea principală pe care președintele a încercat să o țină, cu mai mult sau mai puțin succes, în ultimele luni, de a ține extrema dreaptă în afara guvernării. Ori, suspiciunea mea este că președintele s-ar putea ca nici în următoarele luni să nu nominalizeze un candidat al Partidului Social Democrat, până nu are o garanție că social-democrații nu se vor duce la AUR pentru a obține voturi. 

- Mai revine asupra celeilalte linii roșii, alegerile anticipate, Nicuşor Dan, dacă nu trece nici această variantă? Pentru că vedem că acum se fac comisii de alegeri anticipate inclusiv la PSD. Şi poate îmi explicați și în ce fel folosesc această tehnică de negociere social-democrații. De ce, dintr-o dată, au apărut cu pregnanță și în discursul lor anticipatele? 

- Anticipatele sunt o retorică la cacialma din partea tuturor forțelor pro-europene, pentru că, cel puțin în cazul Partidului Social Democrat, dacă ne uităm acum în sondaje, social-democrații ar risca să-și piardă jumătate din mandate. Acum ei controlază, direct sau indirect, undeva la 35-36% din mandatele din Parlament, cu traseiști, cu alte grupuri, pe lângă social-democrații care au fost aleși pe listele partidului, şi riscă să-și piardă jumătate din mandate.

Deci nu au niciun interes în realitate să susțină organizarea de alegeri anticipate. Nici liberalii, nici USR-ul nu ar beneficia de pe urma acestor alegeri, iar președintele s-ar putea să se găsească într-o situație în care, după formarea unui nou legislativ, să aibă un AUR undeva la 40% din mandatele din Parlament, care, împreună cu partide balama, gen SOS, dacă mai intră în Parlament, să-l forţeze pe președinte să nominalizeze un premier direct din partea extremei drepte, care, din nou, ar încălca cealaltă linie roșie.

Adevărul este că, pe termen scurt și mediu, alegerile anticipate nu ar rezolva criza politică pe care o avem în acest moment, pentru că, dacă în două săptămâni președintele decide să dizolve Parlamentul, atunci începem într-un proces electoral de trei luni, de precampanie electorală, de campanie electorală, alegeri, urmate de formarea, constituirea Parlamentului și a grupurilor politice, cu o nouă configurație a distribuției mandatelor în Parlament, care se va traduce într-o extindere a acestei crize pentru încă 3-4 luni, până în februarie, martie, poate, ceea ce nu rezolvă deloc nevoile pe care și președintele și domnul Niculescu și alți lideri politici le exprimă în acest moment. Deci eu nu cred că președintele va renunța la această linie roșie că nu vom avea alegeri anticipate. 

- Marius Ghincea, pe de altă parte, înțeleg acest risc, da? Vine AUR cu 40%, e o pondere mult mai mare pentru facțiunile de extremă dreapta în Parlament. Pe de altă parte, ce nu înțeleg e care e strategia ca în următorii doi ani să se întâmple ceva ca la alegerile la termen AUR să nu vină în aceeași poziție. Practic, întrebarea mea e ce câștigăm din acest din aproape în aproape? 

- Ce câștigăm este doar o amânare a unui, ceea ce pare să fie o consecință de neevitat politic în acest moment. De altfel, analiștii politici spuneau, ca urmare a alegerilor de anul trecut, când a fost ales președinte domnul Nicușor Dan, că cele patru partide din coaliție au un an și jumătate, doi ani pentru a pune țara din nou pe picioare, astfel încât să mai aibă un an și jumătate, doi, până în alegeri, astfel încât să poată să recâștige încrederea publicului și să poată să se prezinte în fața electoratului într-o poziție mai confortabilă electoral. În acest moment, eu nu cred că președintele sau vreun partid politic au vreo strategie pe termen mediu și lung.

Cred că operează foarte mult pe strategii și tactici pe termen foarte scurt și deja perspectiva alegerilor din 2028 este mult prea departe pentru liderii noștri politici actuali. Ei vor să scape de criza actuală, nu se mai gândesc la ce se va întâmpla în doi ani, iar adevărul este că situația politică este de așa natură încât în următorii doi ani nu vom câștiga foarte mult din oricine ar ajunge la guvernare.

Pentru că partidele din arcul guvernamental, care au operat împreună până în vară, nu se vor înțelege asupra niciunei măsuri și pentru a adopta orice măsuri de reformă semnificativă, fie că vorbim de un guvern susținut de PSD, fie că vorbim de un guvern pur tehnocrat, fără susținere clară în Parlament, tot va trebui să adopte niște măsuri rigide de reformă, de ajustare fiscală. Ori fără sprijin parlamentar din partea tuturor formațiunilor pro-europene, cel puțin, aceste lucruri nu se vor întâmpla. Ceea ce înseamnă că vom pierde și următorii doi ani și vom ajunge în 2028 într-o situație în care deja ne așteptăm cu un AUR care va fi pe cai mari, dacă nu se divizează intern. Pentru că și acolo apar niște întrebări legate de unitatea internă a partidului. 

- Ce v-au arătat ultimele discuții? Avem această linie cu George Simion, care e foarte aprig susținător al lui Călin Georgescu în aceste momente. Pe de altă parte, există acea melonizare, acea, cumva, edulcorare a mesajului la lideri precum Petrișor Peiu. 

- Acolo este foarte clar, în cadrul AUR, că sunt niște tensiuni care au existat de mai multă vreme și care acum par să iasă la lumină, pentru că situația politică pune AUR într-o poziție mult mai importantă, mult mai centrală în jocul politic și deci acești lideri încearcă să poziționeze și să direcționeze partidul într-o direcție sau alta, fără să fie clar care este distribuția interna a puterii.

Pentru că este una să vină domnul Peiu sau domnul Dungaciu să ne spună ceva și alta este să vină domnul Dungaciu cu un număr semnificativ din parlamentarii AUR să susțină o anumită poziție. Nu știm în ce măsură acești lideri secundari din cadrul AUR se bucură de sprijin în interiorul filialelor și a parlamentarilor AUR și în ce măsură acești lideri din teritoriu al AUR vor fi dispuși să abandoneze de pe linia foarte radicală a domnului Simion, luând în considerere totodată că îl avem în afara partidului și pe domnul Georgescu, care este în închisoare, care este martirizat pe toate canalele media ale extremei drepte și care foarte ușor poate să trimită semnale politice, fie directe, fie indirecte, care să altereze distribuția puterii din cadrul AUR, dar și din cadrul blocului electoral de extremă dreapta. 

- Nu vreau să încheiem discuția fără să pară că nu ne-am uitat şi în curtea PNL. Pentru că vorbeați dumneavoastră de erodarea liderilor, de flexibilizare, dar după Bobotează, mă întreb, totuși, ce l-a flexibilizat și pe Ilie Bolojan, dincolo, desigur, de retorica interesului național și a crizei în care se află România, pe care o vedem la toți liderii politici, astfel încât să pună pe masă și aceste variante pe care nu le pronunțase prea apăsat până acum, adică "susţinem guvernul tehnocrat, susţinem chiar un guvern format exclusiv din PSD și apoi rămânem în opoziție". Ce s-a întâmplat la PNL de au apărut modificările astea? 

- Cred că sunt doi factori care pot explica aceste schimbări pe care le vedem în retorica PNL-ului și a domnului Bolojan în special. Pe de o parte, trebuie să semnalizeze publicului că nu este actorul care blochează. Pentru că una din criticile principale care vine din partea domnului Grindeanu sau a altor actori din spațiul public este că domnul Bolojan și PNL-ul sunt cei care blochează în acest moment depășirea crizei politice și prin aceste flexibilizări ale opoziției arată că el de fapt nu este cel care blochează depășirea crizei.

Iar al doilea factor care cred eu că contează ține de dinamica internă din interiorul partidului, unde avem puciștii, așa zișii puciști, cei care l-au susținut pe domnul Veștea în vară și care încearcă să recruteze din rândul parlamentarilor liberali şi a liderilor din filiale. Fie din filialele locale, fie pentru a-l înlocui pe domnul Bolojean din fruntea partidului, în cazul unui nou puci intern, fie pentru a acumula suficiente voturi în Parlament pentru a susține un candidat al Partidului Social Democrat.

Ori, în interiorul PNL, domnul Bolojan trebuie să-și mențină o coaliție politică care să-i mențină puterea în fruntea partidului. Iar pentru asta trebuie să facă compromisuri, trebuie să se flexibilizeze și intern, astfel încât să-și poată menține această coaliție care presupun eu este destul de etorogenă. Iar asta duce și la o retorică mai flexibilă extern în relația cu conflictul politic mai larg.