Video Cum a prăbușit Ucraina 200 de metri din podul Crimeei, fără Starlink. Analist: Este o umilință pentru Putin
Ucrainenii au distrus arcul rutier al podului lui Putin din Crimeea, perla coroanei imperialiste a liderului de la Kremlin inaugurat chiar de preşedintele rus la volanul unui camion în 2018, după o investiţie de aproape 4 miliarde de euro. Acum, Vladimir Putin s-a văzut nevoit să opreasca total traficul auto şi, deşi autorităţile promit că vor face alt pod, mai trainic şi mai frumos, inclusiv blogosfera rusă de război vede deja prin hainele găurite ale ]mpăratului şi atrage atenţia că misiunea va fi imposibilă într-un orizont de timp imediat sau chiar mediu.
Volodimir Zelenski a transmis pe reţelele sociale un mesaj în care vorbeşte despre "operațiunea fără precedent" de distrugere a obiectivului de infrastructură, iar serviciul de securitate al Ucrainei dezvăluie că planul e pus la cale de o lună de zile încoace şi a însemnat întâi neutralizarea sistemelor ruseşti de apărare antiaeriană. Preşedintele ucrainean menţionează şi că a folosit nu mai puţin de 11 tipuri de drone şi rachete pentru asta, multe dintre ele de producţie locală.
Ucraina umileşte Rusia înaintea întâlnirii dintre Trump, Putin și Xi Jinping
Lovitura dată Moscovei vine cu două zile înainte de întâlnirea istorică dintre Vladimir Putin, Donald Trump şi Xi Jinping de la Shenzen, unde liderul de la Kremlin voia să pară că are avantaj pe câmpul de luptă şi să fie tratat ca un învingător. Momentan, Donald Trump, îi ţine isonul şi înainte să urce în avion a declarat că "Putin, dă înapoi" şi că ar putea fi mult mai dur cu Ucraina dacă ar vrea.
Doar statistica de pe ultimul an, ca să nu vorbim de la începutul războiului, arată că Rusia a ucis 3.000 de civili în Ucraina si a rănit alţi 17.200 în atacuri cu drone şi rachete balistice, respectiv că a distrus podurile, reţeau de apă, de electricitate, căi ferate, centre rezidenţiale, mall-uri nu. Pentru Donald Trump asta înseamnă un comportament dur de război.
Oricum, periplul preşedintelui american la summitul Asia Pacific în marja căruia se va întâlni cu cei doi autocraţi n-a început sub cele mai bune auspicii. Trei sute de oameni au fost arestaţi în timpul protestelor de la Manila la adresa vizitei preşedintelui american.
Manifestanţii care s-au adunat într-o piaţă publică din apropierea locului de desfăşurare a summitului au afişat pancarte cu mesaje în care acuzau "imperialismul american" şi aminteau inclusiv de sprijinul americii pentru războiul din Gaza. Conform agenţiei de presă germane DPA, poliţia a justificat intervenţia prin faptul că manifestanţii nu aveau autorizaţie pentru a se afla în zonă.
De cealaltă parte organizatorii au condamnat arestările şi dispersarea marşului, susţinând că protestele nu au reprezentat nicio ameninţare. Au insistat însă asupra faptului că vizita preşedintelui american reprezintă o ameninţare pentru Filipine, şi au amintit despre exploatarea resurselor ţării, escaladarea conflictelor şi strămutarea fermierilor şi a comunităţilor indigene.
Europenii, lăsaţi în afara acestor discuţii care, sigur, nu îi privesc din punct de vedere geografic în primul rând, nu mai acceptă însă la fel de uşor inconsecvenţa şi condescendenţa Casei Albe. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, l-a acuzat pe Elbrdige Colby, secundul din Pentagon care venit la Cotroceni săptămâna trecută, că vorbeşte tâmpenii. Asta după ce artizanul doctrinei de retragere a americanilor din Europa a certat Ucraina pentru loviturile în adâncimea Rusiei.
Nici preşedintele Finlandei nu mai vrea să stea sub tutela americană pe dosarul ucrainean şi a transmis că europenii au externalizat destul discuţiile despre soarta războiului. Alexander Stubb e luat în calcul pentru a fi negociatorul-şef al Europei la masă cu americanii, ruşii şi ucrainenii, după ce Kaja Kallas, profund antipatică lui Putin, a fost lăsată deoparte.
În fine, nici Moscova nu stă fără să mute şi a acuzat Franța de "participare directă" la războiul din Ucraina, prin vocea lui Serghei Lavrov, mininstrul de externe. Acesta le-a declarat jurnaliştilor că deja nu mai vorbim despre o simplă susţinere a Ucrainei şi că nu ar fi vorba doar de francezi.
Şeful diplomaţiei ruse a declarat la Manila că Moscova are cunoştinţă de prezenţa militarilor străini pe teritoriul ucrainean de mai bine de 6 luni şi că ţara lui a transmis deja pe cale diplomatică îngrijorarea cu privire la acest tip de implicare în conflict.
Guvernul francez a recunoscut că un număr redus de militari este prezent în Ucraina, dar a subliniat că are misiuni sporadice de instruire și de întreținere a echipamentelor, departe de linia frontului. Este absurd să spui că soldații francezi prezenți în Ucraina sunt implicați direct în conflict, a transmis Parisul.
Radu Hossu, activistul decorat de Zelenski, despre cum au doborât ucrainenii 227 de metri podul din Crimeea
Am analizat întreaga situaţie alături de Radu Hossu, activist civic, decorat de președintele Volodimir Zelenski cu Ordinul de Merit Gradul 3 pentru eforturile sale umanitare, în special în Ucraina
Marius Pancu: Ajutați-ne să înțelegem ce înseamnă această lovitură dată de ucraineni asupra podului lui Putin?
Radu Hossu: În primul rând este o lovitură simbolică, pentru că nu cred că există o infrastructură mai valoroasă din punct de vedere simbolic pentru ucraineni decât podul Kerci. De ce? Pentru că, exact cum ați explicat și în materialul dumneavoastră, podul Kerci, când a fost deschis, a fost simbolul ocupației ilegale a peninsulei Crimeea, care a început în 2014 și evident că s-a finalizat cumva, dacă putem să spunem așa, în 2018, cu deschiderea acestui pod, care face legătura între regiunea Krasnodar și Crimeea. Crimeea, din punct de vedere internațional, al dreptului internațional, rămâne în continuare un teritoriu al Ucrainei, însă este controlat ilegal de către ucraineni.
Această lovitură, hai să zicem aproape finală, pentru că a mai rămas încă bucata de pod feroviar, este o lovitură de imagine extraordinar de puternică împotriva lui Putin, pentru că inclusiv Putin spunea în anii trecuți că podul Kerci este cea mai bine apărată infrastructură din lume, sau din Rusia cel puțin. Și uite că acest pod invincibil și indestructibil, după loviturile din 2022, 2023 și 2025, într-un final, cel puțin partea rutieră a căzut azi noapte și partea feroviară este și ea avariată, nu mai poate fi folosită, cel puțin pentru o perioadă.
Ea oricum nu putea să mai fie folosită din 2023 la capacitate maximă. Însă din punct de vedere militar, nu mai are același impact. Această lovitură nu mai are același impact cum ar fi avut dacă în 2022, de exemplu, cădea podul cu totul. De ce? Pentru că în 2022, 2023, rușii foloseau într-un mod excepțional, într-un mod extraordinar de important pentru ei, podul din Crimeea, pentru a hrăni mașinăria de război de pe frontul sudic din Ucraina. Adică, practic, vorbim despre sectoarele Nikolaev, care în momentul ăsta a fost recuperat, este recuperat și sub controlul ucrainienilor, sectorul Herson și sectorul Zaporojie. Evident, și peninsula Crimeea.
Însă de atunci, după ce a fost lovit podul în 2023 destul de puternic, rușii au început să lucreze la un pod terestru, cum îi spun ei, adică o rețea de șosele și căi ferate care leagă Rostov-pe-Don, regiunea Rostov de Crimeea, prin partea sudică a Ucrainei, adică Mariupol, Berdiansk și mai departe înspre Crimea prin Henicesk.
Marius Pancu: Deci, să nu ne așteptăm la efecte foarte mari pe front, ne menținem atenția asupra acestei loviduri simbolice?
Radu Hossu: Undeva la 15% din logistica militară a sectoarelor sud, controlate ilegal de rușii în momentul ăsta, își aveau logistica, își duceau logistica prin podul Kerci. Deci, va exista un anumit impact și vom vedea, s-ar putea să vedem o problemă acolo. De ce? Pentru că, concomitent, în același timp, șoseaua parcă R-360 sau R-260, asta despre care vă vorbeam dinspre Rostov-pe-Don înspre Melitopol, este sub interdicția dronelor ucrainene.
Deci, practic, aveau două linii de comunicare și două linii logistice importante pentru a hrăni mașinăria de război din sud. Amândouă, în acest moment, sunt cumva interzise de către ucrainieni. Podul Kerci care a picat și această autostradă și calea ferata aferentă, care sunt sub constantă presiune din partea ucrainenilor, care, înainte, pentru loviturile astea cu drone de rază medie, foloseau Starlink și, între timp, pare-se că și acest blestem al lui Elon Musk, care, din nou, a restricționat Starlink-ul și Starshield-ul, i-a făcut pe ucraineni să se adapteze și, pare-se folosesc alte sisteme de navigație satelitară.
Marius Pancu: Subliniaţi că era una dintre cele mai bine păzite obiective de infrastructură, măcar din Rusia, așa cum se consideră Rusia, măcar din Rusia. Da, cu anexarea ilegală a Crimeei. Ce înseamnă asta, din punct de vedere al efortului militar făcut de ucraineni, pe de-o parte. Şi poate ne explicaţi și ce însemna arsenalul ăsta de antiapărare rusească acolo, în jurul podului?
Radu Hossu: Păi, acolo existau, de la sisteme de apărare, Panţir și S-300, adică ăstea sunt sisteme de interceptare a rachetelor inamice. De data asta discutăm despre rachetele ucrainene. Ucrainenii în 2022 și 2023 nu aveau capabilitățile necesare pe care le au în momentul ăsta. Dacă vă aduceți aminte, a fost o discuție largă și pe termen îndelungat despre rachetele Taurus. Rachetele nemțești Taurus, care sunt asemănătoare cu rachetele engleze Storm Shadow, sau franțuzești Scalp EG, erau special făcute pentru a distruge infrastructură sau buncăre. Deci, practic, ele loveau tăblierul podului și mai departe puteau să ducă și să lovească în profunzime suprastructura și substructura podului. Pentru asta cereau ucrainenii în 2022 și 2023 aceste rachete, pentru că ei nu aveau, în acel moment, capacitatea să lovească podul îndeajuns de mult încât să-l doboare. De aia, în primul atac, au folosit o armă neconvențională.
Deci l-au lovit, practic, cu un camion care a fost plin de explozibil și au manipulat un șofer rus să treacă cu camionul peste acel pod și l-au detonat. Și atunci prima bucată a podului a căzut. Nu a fost îndeajuns și astfel au trecut câțiva ani până când au reușit să-și dezvolte armele, hai să zicem așa, suverane. Și aici discutăm despre rachetele Neptune, despre dronele de croazieră, adică drone, rachete de croazieră Palianîția și, evident, cele mai cunoscute, așa cu un PR extraordinar, rachetele de croazieră Flamingo, FP5 făcute de compania Firepoint, care toate aceste arme au fost folosite în ultimile 48 de ore ca să lovească podul.
Evident, acolo discutăm despre multe sisteme de interceptare, de apărare antiaeriană rusă, după cum am spus, S-300, S-400 Panţir, sisteme de apărare marină, tocmai pentru că în 2025 SBU, adică serviciul de securitate ucrainean, a folosit drone subacvatice să lovească un pilon al podului și atunci a fost avariat din nou.
Deci, au încercat să creeze un sistem de apărare complex, multistratificat, antiaerian, antimarin, antitorpile și așa mai departe. O altă problemă pe care o generează colapsarea acestei bucăți de 227 de metri, cam aproximativ cam asta e acea bucată care a colapsat, este că blochează intrarea și ieșirea din Marea Azov, pe unde rușii exportau grânele furate de pe teritoriul Ucrainei ocupat ilegal.
După cum știm, în zona Herson, adică în sudul Ucrainei, este cel mai fertil pământ de pe, dacă nu e cel mai fertil pământ de pe planetă, cu siguranță e din zona euroasiatică. Deci discutăm despre grâne pe care le fură din Ucraina și le exportau prin Marea Azov pentru că controlează în momentul ăsta, din nou ilegal și spun asta pentru toată lumea care se uită la noi, porturile Berdiansk și Mariupol care sunt ale ucrainenilor. Și pe acolo le exportau. În momentul ăsta nu se mai poate face acest lucru.
Marius Pancu: Cu vreun soi de impact, momentul ăsta militar, de pe front, în discuțiile pe care le va avea Vladimir Putin cu și Xi Jinping și Donald Trump?
Radu Hossu: Cu siguranță ucrainenii și-au dorit să pună Ucraina și războiul din Ucraina pe agendă. Pentru că din ceea ce am văzut noi până în acest moment în discuțiile publice sau din agenda publică a întâlnirilor, războiul din Ucraina nu era pe agenda. Și cu siguranță și-au dorit să ajungă războiul pe agendă și să-i facă pe cei doi lideri care nu sunt Putin să discute despre chestia asta și să-l încerce să-l facă pe Putin să accepte un armistiţiu. Pentru că Ucraina, spre deosebire de Rusia, își dorește acest armistiţiu și mai departe un proces care să ajungă la pace.
Din păcate, Rusia se împotrivește, chiar dacă de multe ori în spațiul public vedem o grămadă de oficialități rusești, inclusiv Vladimir Putin care spune că își dorește pacea. Nu își dorește pacea pentru că o pace nefavorabilă pentru Putin, însemnând o pace prin care el nu reușește să demonstreze o victorie în Ucraina după atât de multe pierderi, un milion jumate de oameni morţi sau răniți, undeva la estimarea medie este între 500 și 600 de mii de morți, ar duce la sfârșitul lui politic și cel mai probabil ar duce și la sfârșitul lui fizic. Și atunci el are nevoie să continuă acest război, să pună presiune pe Europa, să dividă Europa și vedem că există state care spun mai nou că nu vor ajuta Ucraina pe mai departe.
Pe partea cealaltă avem Germania prin Friedrich Merz, cancelarul german care spune că va bloca bugetul multianual european dacă statele membre ale Uniunii Europene nu vor ajuta la unison Ucraina. Deci deja acest război, cel puțin din punct de vedere economic, se mută în zona Europei și să sperăm, din punctul meu de vedere, este extraordinar de important să-i susținem pe ucraineni în continuare la unison, pentru că dorința lui Putin este să ne fragmenteze.
Marius Pancu: Vreau să vă întreb care e rațiunea strategică din spatele acestei escaladări a Rusiei pe care o vedem în Marea Neagră. Ce se întâmplă?
Radu Hossu: Exact despre ceea ce discutam mai devreme. Este practic strategia divid et impera. Fragmentează și stăpânește. Europa nu este federală și este construită din 27 de națiuni. 27 de națiuni cu interese proprii, mai ales externe, economice și așa mai departe. Și atunci acolo Putin a găsit și vulnerabilitatea și riscul Europei.
Și încearcă în așa fel încât să creeze prin teroare și prin frică, pentru că generează frică. Și la nivelul liderilor generează frică. Cum să răspundem? Răspundem cu o escaladare la rândul nostru de aceeași măsură? Arătăm cu degetul și zicem nu e bine? Ce facem pe mai departe? Un răspuns inadecvat, însemnând prea puternic sau prea slab, cum din păcate dacă discutăm despre România și Bulgaria vedem, îl face pe Putin să înțeleagă cât de departe poate să ducă cu această escaladare. Pentru că este interesat să fragmenteze estul Europei, să o rupă de vestul Europei și mai departe, evident, să intrăm din nou sub sfera din influență rusă.
Marius Pancu: Care ar fi răspunsul mai adecvat din punctul dumneavoastră de vedere al României la astfel de incidente?
Radu Hossu: Cel puțin activarea articolului 4, cel puțin expulzarea ambasadorului rus. Aș vrea să spun următorul lucru. Au murit oameni pe teritoriu României. Pentru că discutăm despre apele teritoriale ale României, deci practic este teritoriu suveran al României și este teritoriu NATO.
În octombrie au murit, dacă mi-aduc aminte bine, în două dintre aceste lovituri ale Rusiei, 11 oameni. Pe teritoriu României. Într-adevăr, nu erau cetățeni români. Însă, cât de departe trebuie să meargă Putin până când noi vom lua niște decizii care,să arate că noi, într-adevăr, protejăm teritoriul NATO? Suntem membri NATO și articolul 3 ne spune că noi, în primul rând, ca membru NATO, trebuie să ne apărăm teritoriul înainte ca celelalte state să o facă.
Deci, este, în primul rând, de datoria noastră să răspundem, evident, după ce discutăm în interiorul NATO și în interiorul Uniunii Europene la un răspuns care să fie serios, cum am văzut și din partea Poloniei.
