Video Ce ar însemna pentru România să aleagă populişti şi extremişti? Exemplele Grecia, Ungaria şi Slovacia

Doar că grecii au decis că este cel mai bine să fie conduşi de Partidul Syriza, de extremă stânga, care - în clipa în care a ajuns la putere - a organizat un referendum, să întrebe populaţia dacă acceptă programul de austeritate impus de Bruxelles. Bineînţeles, grecii au respins programul, cu peste 60 la sută din voturi. Grecia s-a confruntat cu o lipsă acută de bani. Oamenii nu aveau voie să scoată mai mult de 60 de euro pe zi din bancomate, iar asta a dus la apariţia unor cozi uriaşe, pentru că suma nu se reporta pe următoarea zi.

Extremiştii de stânga din Syriza au ameninţat că vor începe să tipărească euro. Oficialii din Bruxelles au impus reforme, privatizări şi echilibrări de buget, pentru că devenise evident că băncile greceşti, dependente de banii Băncii Centrale Europene, ar fi putut să se închidă pentru totdeauna. Syriza a mai rămas la guvernare până în 2019. Dar nici acum, după şase ani, Grecia nu a reuşit să revină la nivelul din 2008, înainte de a fi lovită de criza globală. Dupa experimentul extremist eşuat, grecii votează, însă, cât se poate de tradiţional: la ultimul scrutin noua democraţie, partidul premierului, de orientare liberală, obţinut 40% din voturi.

Un alt exemplu negativ este Ungaria, care - din anul 2010 - este condusă de premierul Viktor Orban şi partidul său Fidesz. La un an după ce a ajuns la conducere, Orban s-a străduit să se alinieze cât mai mult politicilor Moscovei. Astfel că, în 2011, a modificat Constituţia pentru a include valorile tradiţionale şi referinţe cu privire la creştinism. Nouă ani mai târziu, a mai schimbat o dată Constituţia, pentru a statuta faptul că familia tradiţională este formată dintr-o femeie şi un bărbat. Viktor Orban a prins şi mai mult curaj după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aşa că a mai făcut o modificare legii organice: sexul este cel biologic, de la naştere, şi nu există decât două sexe. Între cele trei modificări ale Constituţiei, Viktor Orban a semnat o serie de contracte energetice cu Rusia, de la construcţia unei centrale nucleare cu Rosatom la importuri de gaze de la Gazprom.

În paralel, Banca Centrală a Ungariei şi-a pierdut independenţa, iar presa a încăput pe mâinile unor oligarhi, prieteni cu Orban. Chiar in aceste zile Orban încearcă iar să limiteze drepturile de exprimare şi să scoată în afara legii publicaţiile independente sau ONG-urile cu finanţare din străinătate, care emit opinii ostile suveranităţii Ungariei. 

Ungaria a avut blocate fondurile europene, ca urmare a derapajelor democratice. Blocajul a dus la deprecierea forintului. Ungaria are, de asemenea, şi cea mai mare taxă pe valoarea adăugată din Uniunea Europeană, de 27 de procente. În prezent, economia Ungariei a fost depăşită de cea a României, iar ţara noastră a devenit preferată de maghiari pentru a-şi face cumpărăturile.

Un alt exemplu de stat guvernat de un apropiat al Kremlinului este Slovacia, iar cel mai clar exemplu este cel dat de premierul Robert Fico, singurul lider din Uniunea Europenă care a mers la Moscova pentru a-i fi alături lui Vladimir Putin de Ziua Victoriei. Fico a mai avut două mandate de prim-ministru, dar - de când a revenit în fruntea guvernului, în 2023 - şi-a pus în aplicare programul izolaţionist, similar cu cel al lui George Simion. Consecinţa a fost că investiţiile străine au scăzut masiv, aşa că oficialii din Bratislava au fost obligaţi să crească o serie de taxe. TVA a crescut de la 20 la 23 la sută, iar impozitul pe profit a fost majorat de la 21 la 24 la sută pentru companiile cu venituri anuale de peste 5 milioane de euro. În ceea ce ne priveşte, dacă vom alege un suveranist, am putea să ne confruntăm cu o depreciere a leului cu 20 la sută, susţin bancherii americani de la JP Morgan. Astfel, un euro nu va mai costa 5 lei, ci 6.

Am analizat întreaga situație împreună cu Costin Ciobanu, analist politic.

Marius Pancu: Ce ar însemna modelul politic maghiar, al lui Viktor Orban pentru ţara noastră?

Costin Ciobanu: Nu este foarte clar ce ar putea să însemne pentru ţara noastră din perspectiva politicilor pe care le-ar susţine domnul Simion, pentru că a fost foarte neclar în legătură cu aceste politici, ştim doar ce a putut să însemne până la urmă guvernarea Orban pentru Ungaria, din punct de vedere democratic şi din punct de vedere economic.

Aţi explicat foarte bine care au fost consecinţele din punct de vedere econimic. Faptul că maghiarii par să fi rămas în urma noastră, cel puţin în raport cu ultimii ani, însă, cel mai mare regres pentru Ungaria este regresul din perspectivă democratică, chestiunile legate de drepturi fundamentale, de stat de drept, de democraţie în sens larg.

Sunt nişte chestiuni periferice din perspectiva acestui regim, care a venit într-adevăr la putere în 2010, după măsuri de austeritate şi o guvernare socialistă care nu a dat rezultate, a obţinut o majoritate constituţională, pentru că multe din măsurile pe care Viktor Orban le implementează în Ungaria se datorează tocmai faptului că a avut o majoritate consistentă. Apoi, pur şi simplu a modificat instituţiile de o aşa manieră, încât Ungaria astăzi nu mai este considerată o democraţie, cât mai curând un stat autoritar competitiv. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că se organizează alegeri, avem alegeri periodice, însă terenul de joc este atât de dezechilibrat încât este foarte greu pentru un alt partid să câştige algerile. Aceasta este situaţia din Ungaria.

Şi am vrea să aflăm de la domnul George Simion care sunt modelele pe care ar trebui să le urmăm? Sunt modelel economice? Sunt modele care ţin de felul în care funcţionează democraţia din Ungaria? Probabil în urma unor dezbateri aflam mai multe, însă domnul Simion pare să nu dorească să dea aceste explicaţii. A mai fost un candidat la prezidenţiale în turul I, care vorbea despre domnul Orban drept un model. Crin Antonescu a făcut aceste afirmaţii în urma unei intervenţii televizate. La fel, nu au existat foarte multe detalii. Pare să existe o fascinaţie foarte puternică faţă de acest patriotism economic, un fel de rebeli faţă de Bruxelles. E un discurs pe care îl auzim foarte frecvent. Însă, trebuie să spunem un lucru care se vede nu doar în Ungaria sau în alte ţări din regiune.

Există cercetări care arată care este impactul liderilor populişti asupra economiei şi sunt nişte cifre extrem de clare. Pe o perioada de 15 ani creşterea econimică este cu 10% faţă de ţări care au lideri non-populişti. Liderii populişti sau faptul că aceştia se află la putere înseamnă mai multa instabilitate macroeconimică şi înseamnă dezintegrare din punct de vedere economic. Sunt lucruri care pot fi foarte uşor de văzute în literatura de specialitate. (...)

Nu o să intru în detalii de metodologie. Dar în general, dacă te gândeşti la un contrafactual, la un lider non-populist faţă de un lider populist, pe o perioadă de 15 ani avem o creştere a PIB-ului cu 10% mai scăzută în ţările cu un lider populist. 

Marius Pancu: Ce ar însemna pentru securitatea est-europeană, pentru securitatea noastră şi pentru noi înşine în primul rând să devenimt un avanpost MAGA în Europa de Est?

Costin Ciobanu: Aş spune că MAGA, această mantră, e un fel de acoperire foarte bună. Pentru că mulţi din aceşti lideri, că este vorba despre Orban, chiar despre Simion au fost atacaţi şi au fost vulnerabili prin perspectiva asocierii cu Moscova şi cu Estul. Multe din ideile pe care le-au vehiculat mai curând vin din acea parte de lume. Odată cu instalarea lui Donald Trump, ideile mai puţin ortodoxe ale lui Donald Trump au fost preluate de aceşti lideri pentru a se asocia cu ceea ce înseamnă acest curent MAGA în SUA. Ce ar putea să însemne un triumvirat în această zonă de Europa de Est, Orban, Simion, Fico. E o chestiune destul de interesanta şi relevantă din perspectiva Consiliului European, unde se stabilesc direcţiile pentru Europa.

Ştim cu toţii că, de exemplu, Orban a fost o pacoste la nivel european, i s-au şi tolerat foarte multe lucruri, trebuie explicat. Ce ar putea să însemna acest lucru pentru Ucraina având în vedere că poziţiile inclusiv ale lui Geprge Simion au fost extrem de contondente în legătură cu sprijinul pentru Ucraina? Ce ar putea să însemne acest lucru pentru relaţia transatlantică care în acest moment nu este în cel mai bun moment? Ce fel de poziţie ar putea să ia aceşti lideri? Mai ales că sunt ideologi din zona MAGA care vorbesc despre dezintegrarea proiectului european şi în general, am văzut voci din zona conservatoare din SUA care mai curând, iar partea partidelor populiste de dreapta în Europa atunci când se confruntă cu partide centriste, fie ele de stânga sau de dreapta.

Este un teritoriu care nu a mai funcţionat până acum trebuie văzut cum arată această Make Europe Great Again, la care se raliază şi George Simion din perspectiva politicilor extrem de concrete de apărare, de poziţionare faţă de Rusia, de integrare europeană având în vedere provocările care există în acest moment. 

Marius Pancu: Ce ar însemna pentru societatea românească, pentru 40% din 9 milioane de oameni, probabil 4 milioane, dacă n-ar câştiga George Simion, şi pentru autorităţile din România sî fie un candidat la preşedenţie care nu recunoaşte rezultatul alegerilor? Cum ar trebui gestionat un astfel de moment?

Costin Ciobanu: Noi am trecut în 6 decembrie, în urma acelei decizii a Curţii Constituţionale, printr-o traumă democratică. Suntem într-un moment în care am picat acel examen democratic şi acum încercăm să ne reabilităm. Suntem într-adevăr extrem de polarizaţi în urma rezultatului din 4 noiembrie şi în general alegerile creează polarizare. Însă, cred că lucrurile ar din nou, am intra într-o cheie foarte greu de văzut pentru că SUA au instituţii puternice, au trecut prin 6 ianuarie şi chiar şi acolo s-au văzut urmările în anii următori. Pentru România e un teren necunoscut ce ar putea să însemne ceea ce declară George Simion pentru că sunt nişte lucruri în ultima săptămâna care într-adevăr trezesc multe îngrijorări în legătură cu angajamentul său democratic.

Am văzut acel mesaj postat duminică pe bloc, în care se întreba ce face cu noi individual. A existat un atac împotriva jurnaliştilor de la Digi24 în acea dezbatere care ar fi trebuit să aibă loc luni. Nu există prezenţa domnului SImion în dezbaterile care au fost organizate până acum. A fost o singura prezenţă în prima săptămână. Ori acest mesaj legat de organizarea alegerilor, de recunoaştere a alegerilor, nu face decât să adauge şi mai multă incertitudine în legătură cu statutul şi starea democraţiei din România. Va fi foarte greu pentru personajul care ajunge preşedinte. Sa spunem că va fi Nicuşor Dan, e unul din scenarii, să aducă împreună această societate extrem de divizată şi ţine de înţelepciunea şi angahamentul democratic al liderilor pe care îi avem. Pe care, într-adevăr, nu îi putem schimba în câteva zile.

Marius Pancu: În vreun fel, ralierea la ideologia MAGA l-ar putea ajuta pe George Simion aşa cum spune el să fie singurul care ar aduce vreun avantaj în relaţia cu Donald Trump, care opreşte plecarea americanilor din ţară?

Costin Ciobanu: E foarte greu să îl poziţionez pe George Simion în raport cu aceste declaraţii pentru că nu îţi dai niciodată seama dacă în viziunea sa de politică externă vorbeşte George Simion, vorbeşte George Simion cel mai radical sau George Simion care încearcă o strategie de normalizare sau vorbeşte George Simion ca reprezentant al domnului Călin Georgescu. Pentru că domnul Călin Georgescu a avut tot felul de declaraţii în ceea ce priveşte bazele americane, scutul de la Deveselu, alocările militare suplimentare. Ori, domnul Simion era portretizat în această seara de către domnul Goergescu drept protejatul domniei sale mai tânăr. Cine conduce România dacă domnul Simon va ajunge preşedinte? Care sunt ideile care vor merge mai departe? Pentru politica externă, în interesul României, ai nevoie de două lucruri.

Ai nevoie de valori şi vorbeam mai devreme de angajament democratic şi ai nevoie de viziune, ori această viziune trebuie să fie clar, în raport cu trinitaea politicii externe româneşti care se referă la prezenţa UE în NATO şi parteneriatul cu SUA, am avut tot felul de declaraţii aproximative din partea domnului Georgescu, care sunt, ca să nu spun contrare acestui traseu. Domnul George Simion tocmai prin această ambiguitate pe care a păstrat-o, prin faptul că la un moment dat dă mesaje corecte, în alt moment pare să pună sub semnul întrebării aceste mesaje, ne duce în zona de a specula. Ori, în legătură cu nişte chestiuni esenţieale pentru securitatea României nu ar trebui să existe spaţiu de manevră. Există spaţiu de nuanţare.

Ne-am fi dorit foarte tare din partea pricipalilor candidaţi să vedem cu se poziţionează faţă de tensiunile transatlantice, de chestiunile legate de războiul comercial. Aceste teme par că nu au intrat în discursul prezidenţiabililor noştri care mai curând s-au limitat la a enunţa când valori, când pur şi simplu la a se identifica cu un anumit personaj sau altul. Aceasta identificare cu zona Maga poate să creeze până la urmă suport în România. Am văzut sondajul de opinie despre sprijinul pentru Donald Trump, însă aţi văzut, replica de acolo este destul de limitată, faceţi paralela cu ce s-a întâmplat cu prezidenţiabilul polonez care acum două săptămâni s-a aflat în Biroul Oval. Casa Albă a postat fotografii de acolo. Se pare că Donald Trump i-ar fi spus că s-ar putea să şi câştige, faceţi diferenţa faţă de România.

Cred că domnul Simion foloseşte mesajul MAGA pur şi simplu pentru a scăpa de nişte vulnerabilităţi, asocieri pe care le are cu alte zone geopolitice şi aceasta e până la urmă principală vulnerabilitate pe care domnia sa o are, această maleabilitate. Această lipsa de claritate s-ar putea ca la un moment dat să ne ducă în discuţia pe care o vedem în Asia Centrală despre ţări cu politica externă multivectorială. Acesta cred că e pericolul cel mai mare care există în urma acestor ambiguităţi. Pentru că nu vedem valorile, nu vedem viziunea, nu vedem un angajament foarte clar. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰