Video Analist: Consens Trump-Putin că nu mai au nevoie de Zelenski, de asta vor americanii alegeri în Ucraina

Se întenţeşte din nou şi retorica ruşilor însă: Serghei Lavrov se plânge ca intervenţiile europenilor au însemnat o violare a acordului din Alaska dintre Donald Trump şi Vladimir Putin, deşi cadrul pe care îl elaboraseră acolo ţinea cont de "soluţiile la realităţile din teren inclusiv de a-i proteja pe cetăţenii ruşi de regimul nazist". Aşa desemnează Moscova conducerea lui Zelenski.

Se intensifică  de asemenea şi discuţiile despre organizarea de alegeri în Ucraina. FT a publicat o dezvăluire potrivit căreia Zelenski vrea să anunţe alegeri pentru preşedinte şi un referendum cu privire la concesiile făcute Moscovei chiar pe 24 februarie, când se vor fi încheiat 4 ani de război şi va începe al cincilea.

Preşedintele ucrainean a dezminţit informaţia şi a spus că un scrutin poate fi organizat doar dacă există o încetare a focului şi garanţii de securitate pentru Kiev. De cealalta parte, publicaţia britanică susţine că tocmai garanţiile de securitate ar fi moneda de schimb - fără alegeri, ucrainenii nu le primesc din partea SUA.

La discuţiile de săptămâna viitoare chestiunile teritoriale vor rămâne în centrul atenţiei pentru că nici Ucraina nici Rusia nu ar fi extrem de mulţumite ca Donbas-ul să devină o zonă economică  de liber schimb. Între timp şi Franţa a reluat contactele cu Rusia. Un trimis special a fost, deja, la Moscova, pentru a tatona terenul în vederea unor discuţii la nivel înalt, pentru negocierea păcii în Ucraina. 

Volodimir Zelenski transmite partenerilor europeni că nu trebuie să aibă încredere în diplomaţie, pentru că Rusia va continua să ucidă şi să-i distrugă ţara. Şefa diplomaţiei europene lucrează deja la o serie de condiţii care trebuie impuse Moscovei, astfel încât să-şi demonstreze deschiderea pentru nişte negocieri reale şi o pace de durată.

Kaja Kallas a menţionat, printre altele, returnarea tuturor copiilor ucraineni răpiţi şi limitarea forţelor armate ruse. Oficialii europeni spun că au nişte pârghii de influenţă, cum ar fi cele aproximativ 210 miliarde de euro din activele ruseşti îngheţate. Preşedintele Conferinţei de Securitate de la Munchen şi şeful serviciului de informaţii al Estoniei avertizează în opinii separate că Rusia ar profita de pace fără garanţii de securitate solide pentru a se reînarma şi a ataca alte state europene, estonienii au atras chiar atenţia că producţia de armament a Rusiei e acum atât de rapidă, încât militarii lui Putin îşi permit să ducă războiul cu Ucraina şi să pună muniţie deoparte pentru alte războaie.  

Moscova este iritată şi de faptul că NATO a anunţat lansarea misiunii Arctic Sentry - Santinela Arctică - menită să consolideze prezenţa în regiune, ca parte a unui acord cu privire la dezamorsarea tensiunilor provocate de obsesia lui Donald Trump pentru Groenlanda. Marea Britanie a anunţat, de asemenea, că va suplimenta numărul soldaţilor cantonaţi pe cea mai mare insulă din lume. Kremlinul a reacţionat dur şi a anunţat că va lua măsuri tehnico-militare, în semn de răspuns la militarizarea Groenlandei.

Blocul comunitar trebuie să se confrunte şi cu opoziţia lui Viktor Orban, care consideră că planul pentru aderarea partiala a Ucrainei la Uniunea Europeană este o declaraţie deschisă de război împotriva Ungariei, pentru că trece peste opoziţia Budapestei. În acest moment, însă, Europa se străduieşte să se comporte ca o putere pe scena mondială, altfel riscă să fie dezintegrată de Donald Trump, susţine preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.

Avertismentul a fost lansat într-o săptămână decisivă pentru continent. Nicuşor Dan şi ceilalţi şefi de state şi guverne vor analiza zilele acestea măsurile care trebuie adoptate pentru a face faţă concurenţei cu Statele Unite şi China. 

Am analizat întreaga situaţie alături de Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford

Marius Pancu: Tot revine această idee a organizării de alegeri în Ucraina, pe care potrivit Financial Times o doresc chiar americanii. Altfel nu vin garanțiile de securitate. Volodimir Zelenski dezminte sigur. Și dincolo de impedimentele logistice, despre care noi am mai vorbit, nu poți organiza alegeri sub Legea marțială, nu poți organiza alegeri pentru că nu există securitate la urne. Vă întreb la nivel de mesaj, la nivel de ce ar putea aduce aceste alegeri, dacă ar trebui sau nu organizate până la urmă, cui ar servi avantaje și dezavantaje, domnule Bjola? 

Corneliu Bjola: În subiectul alegerilor, de ce apare? Pentru că există în momentul de faţă un anumit consens și pe partea rusă și pe partea americană, că nu au nevoie de Volodimir Zelenski.

Zelenski s-a dovedit o nucă tare. O nucă tare pentru poporul lui, pentru poporul ucrainean. Ținem minte ce s-a întâmplat imediat în februarie după invazie, când i s-a oferit o cale să plece din țara,  dar nu, a spus, eu am nevoie de muniție. Și el întotdeauna s-a dovedit foarte abil. Chiar a fost dat afară din Casa Albă, dar și-a ținut nervii. Deci el este o nucă tare. Este o nucă tare pe care rușii doresc o înlăture de mult timp, dar se pare că și americanii în momentul de față, pentru că îl văd că e destul de încăpățănat pe probleme care sunt foarte importante. E vorba de cedarea unor teritorii, vorba de încheierea unor acorduri, în care el în momentul de față este foarte dificil să facă ca un șef de stat acest lucru. 

A făcut câțiva pași. Ăsta este motivul pentru care apare permanent acest subiect al alegerilor. Puțin probabil despre legătura cu democrația este vorba de eliminarea din scenă și aducerea probabil a unui lider care să fie mai maleabil pentru ambele părți. 

Acum, când vorbim de alegeri, când ar avea loc, există și această nouă variabilă care a apărut în ultima perioadă, alegerile din Statele Unite din noiembrie. Motivul pentru care administrația Trump vor să încheie, să ajungă la un armistiţiu până în iunie, este tocmai ca să nu se introducă mai departe în calendarul electoral american, care ar crea anumite, să spunem, teme pe care administrația americanilor nu și le dorește. 

Dar aici intervine o problemă pe care Zelenski a explicat-o. Sunt probleme logistice. 20% din țară este ocupată. Ce se întâmplă? Vor avea alegeri în zona respectivă? El trimite un semnal că ar trebui organizate și acolo. Puțin probabil, având în vedere, opoziția rusă. Dar vorbește de cele 6 milioane de locuitori. Dar ce e mai important este că, ce a spus el, că 60-90 de zile trebuie să se înceteze focul, ca să poți să organizezi alegerile. Gândiți-vă alegerile din România, care au loc în noiembrie. Trebuie circumscripții electorale. Totul trebuie organizat. Nu poți să-l faci dacă de dimineață până seara tu ești bombardat, cum se întâmplă în momentul de față.

Astea sunt cerințe legitime din partea lui Zelenski și partea ucranienilor. Și pe care i-au spus, bun, acesta este un element, la care se mai adaugă această idee a securității, a garanțiilor de securitate care să vină. Și aici, iarăşi, intervin câteva elemente, pentru că pare că au devenit o monedă de schimb. Bun, garanții de securitate, în schimbul organizării unor alegeri, care, din punct de vedere logistic, sunt dificil de organizat din mai multe puncte de vedere. De exemplu, ca să organizezi referendumul, trebuie să schimbi puțin Constituția, trebuie să organizezi circumscripții, să actualizezi registrul electoral. Toate acestea sunt dificile în timp de pace, nu mai vorbim în timp de război. 

Dar faptul că se vorbește, și asta spune Zelenski, nu sunt împotrivă, sunt dispus să fac acest lucru, am anunțat de mai mult timp, mergem mai departe, dar vreau garanțiile de securitate, astfel încât, după ce ajungem la o înțelegere, să nu ne trezim din nou cu o nouă agresiune. Și agresiunea și garanțiile de securitate nu le vrea numai la partea europeană, cu trupele respective, dar și la partea americană. 

Și aici va fi interesant în ce măsură orice fel de violare a armistițului va fi, într-adevăr, va duce la o reacție automată. Partea americană promite mult, Witkoff spune că sunt mai robuste ca niciodată, dar Witkoff are modul lui de a vorbi. Vorbesc de drone, de supraveghere cu drone pe toată linia frontului, dar eventual, deci nici numai de supraveghere, că în momentul în care constați o violare,  tu trebuie să reacționezi. Va reacționa Statele Unite în momentul respectiv, sau se va baza pe partea europeană. Deci încă rămân multe elemente neclare. 

Marius Pancu: Știți ce mi-aduc aminte, domnule Bjola? Când era vorba de acordul acela pe mineralele rare, Statele Unite spuneau așa, orice fel de investiție americană în Ucraina ar însemna automat și o garanție de securitate. Și acum apare teza asta a zonei de liber schimb în Donbas, o zonă tampon, în care ne imaginăm în virtutea, nu știu, aspectul ăsta tranzacțional pe care-l administrația Trump va avea de câștigat ceva și administrația Trump de aici, economic vorbind. Și atunci vă întreb, o astfel de zonă economică, de liber schimb, ce valori de securitate ar putea să aibă? 

Corneliu Bjola: Ăsta este un semnal pe care într-adevăr l-au trimis și ucranienii. Pentru că și-ar dori o zonă de liber schimb, care, deci, o zonă să nu fie ocupată practic de trupe militare rusești. Iar au chiar mai departe, ca toată zona Donbas. Și partea rusă care e ocupată să devine în parte. Un lucru care rușii, evident în momentul de față, resping. 

O prezență americană și prin companii este, într-adevăr, ceea ce s-a discutat și pare un fel de  magnet pentru partea americană să rămână angajată în acest proces. Și care să asigure o anumită distanțare a rușilor față de zona respectivă. Dar se vorbește mai mult. Se vorbește de niște garanții pe 10-15 ani. 

Asta este important din partea Statelor Unite pe modelul, să spunem, Israel post-1979. Adică, nu implicare directă, fără trupe americane, prezență economică, de exploatare. Donbas-ul, de ce este important? Pentru că iar se leagă de aceste minerale critice. Acolo sunt zăcăminte importante care sunt necesare pentru această dezvoltare tehnologică, inteligenţă artificială, industrie spațială,  satelit, baterii și așa mai departe. Deci, este o zonă importantă și acolo sunt zăcăminte.

Este modelul în care Ucraina l-a sugerat. Rușii, eventual, da, sunt absolut opuși orice fel de concesii, având în vedere sacrificiile pe care, sau în sfârșit pierderile care le-au avut. Dar încă nu suntem acolo.

Marius Pancu: Cât de realist e termenul ăsta de iunie și care ar putea să fie obstacole care să apară din nou și să întoarcă negocierile?  

Corneliu Bjola: Să ne aducem, totuși, aminte că modul de negociere al președintelui Trump și a echipei sale este întotdeauna să aibă o atitudine mai maximalistă. Dar este legată și de acest calendar electoral. Deci, el şi-ar dori undeva până vară să se încheie este legat și de faptul că anul ăsta pe 4 iulie, de exemplu, se fac cei 250 de ani de la câștigarea independenței, înființarea Statelor Unite. 

Deci, sunt cu totul alte evenimente care nu vor să fie umbrite de alte implicații. Deci, există un motiv, există un impuls, există o dorință din partea Statelor Unite de a pune și de aici apare și  problema cine face concesia din punct de vedere.

Ruşii au semnalizat că nu sunt interesați să facă nici o concesie și de aici presiunea pe Zelenski să plece. Vrem pe altcineva eventual care să fie mai maleabil și să semneze acest acord pe care Zelenski a refuzat până în momentul de față. 

Vom vedea în ce măsură această dorință ... cum spuneam, pe Zelenski l-au subestimat mulți,  inclusiv rușii, inclusiv americanii, inclusiv mulți alți suveraniști sau în sfârșit extremiști de la noi. Dar el a făcut ceva în care probabil niciun alt lider n-a reușit, să-și apere o țară o țară sub un război  genocidar lansat de ruşi.

Marius Pancu: Ce-ar putea să aducă pentru Ucraina această variantă pe care o vedem acum propusă de liderii europeni? O aderare parțială la Uniunea Europeană, cât să nu supere pe nimeni? Că Germania se opunea unei aderări așa abrupte, spunea că nu e pregătită Ucraina. 

Corneliu Bjola: Ar fi un element extraordinar. Dar unde intervine problema? Pentru că este cu totul alt registru. Când vorbim de integrarea europeană nu vorbim doar de securitate. Eu vorbesc  extraordinar pentru că toată această capacitate militară pe care Ucraina a dezvoltat-o ar intra oarecum în această securitate, sistem de securitate european și asta este foarte bine. 

Vedeți dumneavoastră, și industria militară începe să exporte. Tu ești țară în război care ai nevoie  de drone și reușești în același timp să deschizi și să faci export de drone. Este un exemplu de capacitate de reziliență a războiului absolut deosebit. 

Deci, Ucraina este foarte important de integrat. Unde intervine fricțiunea? Agricultura. Pentru că este grânarul Europei. Asta a fost și unul din motivele pentru care Rusia și-a dorit să invadeze această țară.

Este o țară bogată dincolo de securitate, dar și grânarul cu care ar fi putut controla piața alimentară  de grâne din lume. Aici intervine problema inclusiv cu țările care sunt agricole, inclusiv România, inclusiv Polonia, inclusiv alte țări care de aici ar pierde oarecum prin subvenții și prin produsele care ar accelera. Să se intre în funcție de alte dosare care sunt legate mai puțin de agricultură.

Agricultura undeva să se ajungă la un alt fel de acord, astfel încât genul acesta de fricțiuni să fie aplatizate. Nu va fi aplatizat cu omul de la Budapesta care e pe cale să piardă alegerile. Viktor Orban chiar dacă l-ar ruga Putin cred că nu ar accepta, pentru că el și-a legat toată cariera politică de a speria poporul maghiar cu tot felul de minciuni. Dar va pierde alegerile după cum se pare. 

Marius Pancu: Și era chiar o investigație a colegiilor de presă din Ungaria că apare Zelenski pe afișe mai mult decât apare Viktor Orban în această campanie electorală. O ultimă chestiune domnule Bjola pentru că e referitoare la unul dintre subiectele dumneavoastră de ceretare predilect la lumea digitală și felul în care reflectă sau transformă un regim. Ce aflăm dinspre Rusia este că au început asaltul inclusiv la adresa rețelei Telegram una extrem de populară în Rusia una care e folosită inclusiv pe front între soldați și vedeam relatări în Kiev Post puțin mai devreme că aceștia pur și simplu nu mai știu ce să facă cum să comunice, sunt dezorientați momentan până își dau seama exact cum să gestioneze acest crackdown, această oprire a rețelei Telegram. 

Vă întreb domnule Bjola atunci, în acest context, în momentul în care un regim ajunge în acest punct în care își cenzurează poate și ultima rețea socială care mai exista venită dinspre un actor terţ și care nu e de stat. Ce arată asta despre regim? În ce punct e el? 

Corneliu Bjola: Și ăsta este un canal, mai ales canal care el l-a întreținut foarte puternic în perioada războiului pentru că era și un canal de propagandă, folosit foarte bine și în alegerile după cum știm în Moldova, în România. Este modul în care Călin Georgescu a fost, de exemplu promovat foarte bine înainte să ajungă pe TikTok. Dar este și un canal în care își culegeau foarte multe informații și lăsau o parte din acești corespondenți militari să comunice. 

Faptul că o parte dintre ei încearcă în momentul de față să fie mai vocali arată de fapt că poate într-adevăr regimul de fapt se teme de modul în care acest armistiţiu va avea loc. Problema pentru ei întotdeauna a fost vorba că nu vor accepta NATO, nu vor accepta trupe.

În momentul în care tu ajungi la un armistiţiu și trupe europene care nu sunt NATO, dar sunt trupe europene încep să ajungă pe teritoriul respectiv tu ai atunci o problemă. Probabil această măsură proactivă este de a preîntâmpina genul de discursuri și de narative care să se întoarcă împotriva regimului. 

Dar regimul este clar din punctul ăsta de vedere cât de toxic și cât de nociv a fost nu numai pentru Ucraina, pentru Europa dar și pentru poporul rus. Un milion și ceva  o generație întreagă decimată, căsăpită de un dictator fascist. Pentru ce? Pentru ca să intră el în istorie chipurile ca un fel de Petru cel Mare. Un milion de oameni. Poporul lui. Și pe care, apropo, mulți extremiști din România și numai par să-l admire. Ce să admire astfel de om? Care își distruge poporul.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰