Video Cele 4 metode prin care Putin sabotează alegerile din R. Moldova: Un guvern pro-rus va fi o lovitură pentru UE

Premierul moldovean Dorin Receanu a pus pe masă cele patru metode prin care Kremlinul se străduieşte din răsputeri să saboteze scrutinul. În primul rând, implică membri ai unor grupări criminale din Rusia pentru a pregăti tulburări în masă în ziua alegerilor. Vă reamintim, autorităţile moldovene au anunţat că cel puţin o sută de oameni au fost antrenaţi în Serbia pentru a provoca haos la protestele din Republica Moldova. Care proteste, dacă încă nu avem un rezultat? Cele pe care, în absenţa rezultatului, filorusul Igor Dodon le-a anunţat deja pentru 29 septembrie, la o zi după vot.

În al doilea rând, Moscova a conceput un plan infracţional de corupere electorală, pus în aplicare de pro-ruşii lui Ilan Şor, care plătesc sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi, atât în Republica Moldova, cât şi în diaspora. În ultimele luni, 2.500 de persoane au fost urmărite penal pentru acest tip de infracţiuni, în timp ce zeci de indivizi au fost reţinuţi. Vă reamintesc, două investigaţii jurnalistice internaţionale, cea a Bloomberg şi cea a BBC, au arătat cum sunt coordonaţi postacii pro-ruşi pe Telegram să discrediteze Uniunea Europeană şi au prezentat chiar şi un mercurial: cam 160 de euro pe lună de postac.

Premierul moldovean a evidenţiat o a treia metodă aplicată de Rusia, care constă în atacurile cibernetice. Şeful Poliţiei din Republica Moldova a anunţat că anchetatorii au descoperit mii de routere Wi-Fi ale cetăţenilor, care au fost transformate în arme cibernetice, ce urmau să fie folosite pentru a bloca activitatea Comisiei Electorale Centrale. Hackerii practic ar fi preluat semnalul acestor unităţi Wi-Fi virusate şi ar fi concentrat atacul către serverele instituţionale pe undele respective.

Dorin Receanu a menţionat şi intoxicarea informaţională masivă, prin intermediul unor conturi şi pagini false pe reţelele sociale, prin care sunt distribuite mesaje propagandistice. Însă nu sunt singurele metode prin care Rusia încearcă să vicieze scrutinul din weekend. Am analizat întreaga situaţie alături de Laurenţiu Pleşca, coordonator de programe la German Marshall Fund şi cercetător la Centrul Român de Studii Ruse.

Marius Pancu: Ajutați-ne să înțelegem miza Kremlinului dincolo de votul propriu-zis care va avea loc la finalul săptămânii. Ce urmărește Moscova dacă aliații săi câștigă? 

Laurenţiu Pleşca: În primul rând, cred că pentru Moscova Republica Moldova reprezintă un stat strategic. Aici nu vorbim despre resurse sau despre influență politică ori un stat care decide în continentul european, ci vorbim despre un stat care este folosit de Federația Rusă în a-și sofistica, în primul rând, metodele sale de influență și de interferență în procesele electorale. Vedem că Republica Moldova este din ce în ce mai folosită în a testa tot arsenalul politic pe care Moscova l-a avut până acum. Desigur, în această campanie electorală nu mai este vorba despre partide sau idei sau ideologie, este vorba mai mult despre cine decide și adică banii murdari care sunt folosiți în campanie electorală. Scopul strategic al Federației Ruse este ca Republica Moldova să nu fie scăpată niciodată de sub influența Federației Ruse, ca Chișinăul, desigur, să provoace mari probleme atât Uniunii Europene din perspectiva sa strategică și drumul pe care l-a ales Republica Moldova de aderare la Uniunea Europeană. Practic, în cazul în care avem de-a face cu o guvernare pro-rusă după alegerile din 28 septembrie,  este o dovadă că Europa pierde teren și oferă și o lovitură morală nu doar Uniunea Europeană, dar chiar și proiectul european, pentru că pentru statele din regiune, pentru Armenia sau pentru Georgia, Moldova devine un precedent, un exemplu de cum poate fi încetinit și chiar blocat procesul de integrare europeană în spațiul post-sovietic, dar și desigur poate crea mari probleme din punct de vedere al securității Ucrainei, pentru că avem trupe militare rusești în Transnistria, 1.500 la număr, care momentan nu reprezintă un pericol real pentru forțele sau pentru armata ucrainiană, cu toate acestea există cel puțin 10.000 de soldați ucrainieni care se uită înspre Republica Moldova, care sunt atenți la situația din regiune. Vă imaginați un guvern ostil parcursului de integrare în Uniunea Europeană și un guvern obedient de fapt Moscovei, poate folosi pe exemplu Belarusului infrastructura pe care o are Republica Moldova. Aici vorbim despre aeroporturile, cele două care sunt la Chișinău și vedem cum de fapt Republica Moldova poate fi atrasă în războiul din Ucraina.

Marius Pancu: Ați pomenit două aspecte la care vreau să mă refer separat. Ați făcut această comparație cu Georgia. Dacă ne amintim, cererea de aderare a Georgia la Uniunea Europeană era făcută în 2022 în aceeași zi cu Moldova. Georgia către Uniunea Europeană, drumul Georgiei, a încetat de facto în 2024. Și atunci vă întreb direct, cu un guvern din care nu face parte partidul Maiei Sandu, cu un guvern filorus, parcursul european al Republicii Moldova încetează? Se oprește? Nu mai aderă la Uniunea Europeană?

Laurenţiu Pleşca: Este nevoie de o majoritate stabilă pro-europeană la Chișinău pentru ca Republica Moldova să poată continua pe drumul său european, pentru ca Republica Moldova să nu piardă statul de țară candidată precum a făcut, a pățit Georgia și desigur este nevoie de un efort din partea partidilor care ajung în Parlamentul Republicii Moldova în următoarea legislatură pentru a vota efectiv tratatul de aderare în cazul în care lucrurile vor merge bine.  Desigur există cel puțin două scenarii pe care le văd după alegerile de pe 28 septembrie. Primul este ca partidul de guvernare să obțină o majoritate de sine stătător, chestiune foarte greu de obținut pentru ca este nevoie de o mobilizare exemplară în diaspora, în marile orașe din Republica Moldova, în capitală și desigur ca interferența Federației Ruse și aici mă refer în primul rând la cumpărarea de voturi să nu afecteze o mare parte din populație, dar și mai probabil este scenariul menționat de dumneavoastră și anume faptul că partidul de guvernare ar fi în poziția de a negocia o coaliție pro-europeană, aș zice eu, chiar cu alte blocuri electorale și partide care acced în Parlamentul Republicii Moldova.  Nu vorbesc aici despre partidul autodeclarat PRORUS, Blocul Patriotic, însă există alte forțe cu care PAS ar putea cumva să negocieze în a urmări parcursul pro-european. Aici mă refer la Blocul Alternativa și Partidul Nostru. Ambele forțe politice care de sigur se declară pro-europeni însă există dubii referitoare la apartenența politică acestora și la legăturile pe care le au cu entități din Federația Rusă sau la trecutul dubios.

Marius Pancu: Și aţi pomenit Transnistria din nou acest spin în coloana vertebrală a Republicii Moldova și a Uniunii Europene pentru că acolo încearcă Vladimir Putin să creeze problemele cele mai mari. Cel mai probabil se va vota covârșitor acum, dacă ne uităm și la scrutinurile anterioare pentru partidele pro-ruse în Transnistria și atunci vă întreb, având în vedere și apetența sau modus operandi-ul lui Vladimir Putin care justifică acțiunile și și le-a justificat și în Ucraina spunând că minoritatea rusă e discriminată că populația filo-rusă e discriminată vă întreb dacă un astfel de scenariu imediat după vot e în vreun fel luat în considerare de autoritățile moldovene, de dumneavoastră, de analiști e posibil, e fezabil ca Vladimir Putin să își trimite trupele să acționeze să galvanizeze de fapt acolo un soi de protest tocmai pentru că în opinia sa nu ar fi respectată drepturile comunității ruse care va fi votat covârșitor pentru partidele pro-ruse?

Laurenţiu Pleşca: S-a mai întâmplat în trecut pentru că Transnistria rămâne cea mai periculoasă vulnerabilitate a Republicii Moldova Rusia a demonstrat de nenumărate ori că știe să folosească conflictele înghețate ca instrumente de șantaj dacă după alegeri și partidele pro-ruse vor avea un cuvânt greu de spus, adică vor avea o majoritate, desigur că Moscova va putea manipula mai ușor dialogul dintre Chișinău și Tiraspol ar putea transforma Moldova într-un teren de presiune constantă asupra Ucrainei și chiar un focar de instabilitate. Rusia a organizat prin actorii săi locali de influență neplăceri la Tiraspol, am avut în trecut așa numitul Congres de toate nivelurile atunci când în Republica Moldova situația era mai tensionată, atunci când s-a organizat mai apoi o criză energetică care a afectat ambele maluri ale Nistrului, vedem că putem avea și de data aceasta în primul rând provocări din Transnistria, în primul rând de ziua alegerilor la transportul organizat al alegătorilor care s-a întâmplat la precedentele scrutine electorale însă dacă este să vorbim despre acțiuni și mai concrete putem observa, desigur, tensiuni acolo pentru că în cazul în care forțele pro-europene reușesc, să câștige o majoritate în Parlamentul Republicii Moldova, Moscovei nu îi va convine și va încerca să conteste acest scrutin, inclusiv folosind Regiunea Transnistriană ca o hârtie de tornesol pentru a face provocări. Vedem și ce se întâmplă referitor la perchezițiile și investigațiile care s-au făcut în ultima perioadă vedem cum au fost antrenate persoane pentru a provoca anumite destabilizări inclusiv cu conexiuni în Transnistria vom vedea ce va face desigur actorul cel mai important din Transnistria, Victor Gușan care controlează practic regiunea în cazul în care va ajuta efortul rusesc în a deturna rezultatul alegerilor, mă aștept desigur și la alte chestiuni care să provoace destabilizări pentru Republica Moldova după 28 septembrie. 

Marius Pancu: Zilele trecute, Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei anunţa chiar oficial că prin România trupele NATO pregătesc o invazie în Republica Moldova, să cucerească Republica Moldova şi să instaureze acolo o dictatură, o dictatură în numele valorilor occidentale. Ce urmăreşte Rusia cu o astfel de ipoteză care cred că şi pentru cel mai neantrenant ochi sună elucubrant. Ce urmăreşte prin ridicarea mizelor atât de sus? 

Laurenţiu Pleşca: Cetăţenii Republicii Moldova înţeleg din ce în ce mai mult că un Guvern pro-rus la Chişinău va însemna că Republica Moldova ar putea fi atrasă în războiul din Ucraina şi de aceea vine cu mesaje care să contrazică acest adevăr, această potenţială situaţie în care Republica Moldova poate să se trezească după 28 septembrie, în situaţia în care să participe în războiul din Ucraina. Vedem, cum de fapt actorii de la Moscova încearcă să portretizeze Uniunea Europeană şi mai ales România ca actori care intervin în procesul electoral din Republica Moldova, ca actori care forţează Republica Moldova să se înarmeze pentru că Republica Moldova şi-a crescut cheltuielile de apărare însăşi pentru ideea aceasta de a avea o armată funcţională care cât de cât să poată să prevină sau să descurajeze o eventuală situaţie neplăcută în Transnistria, dar aş spune că Federaţia Rusă urmăreşte în această situaţie în primul rând în a diavoliza partida pro-europeană de la Chişinău şi în a arată că de fapt Federaţia Rusă este cea care protejează vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova, dar şi faptul că Rusia este un bun prieten şi vrea să scape Republica Moldova de dictatura aceasta de care menţionaţi dumneavoastră, dar ei se referă la dictatură chiar în momentul de faţă, ce se întâmplă acum cu guvernarea pro-europeană, care le ştirbeşte din drepturile pe care le aveau odinioară, din influenţa pe care Federaţia Rusă o manifesta în toate modurile posibile. 

Marius Pancu: Dacă ar fi să faceţi o evaluare cu scrutinurile precedente pe care le-aţi analizat şi din perspectiva de observator, dar şi din perspectiva de cetăţean, cum se încadrează acesta? E presiunea mai mare ca niciodată a Rusiei sau e în nota pe care am mai văzut-o şi pe prezidenţiale?

Laurenţiu Pleşca: E o presiune mult mai mare, ca şi la alegerile prezidenţiale şi referendumul de anul trecut. Mai ales că, pentru Republica Moldova există un nou curator care se ocupă în mod integral de zădărnicirea procesului electoral din Republica Moldova. Dacă data trecută la alegerile prezidenţiale şi referendul am văzut cum partida pro-rusă era puţin dezorganizată şi aici mă refer la îndemurile din partea mai multor actori politici pro-ruşi, unii de a boicota referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, iar alţii de a vota împotrivă. (...) Acum vedem o omogenizare a partidei pro-ruse chiar dacă se prezintă ca un bloc pro-rus radical, cum este partidul Victoriei Furtună, singurul partid care este încă în campanie electorală şi nu a fost blocat să participe (...) Există alte forţe pro-ruse mai soft care îşi doresc apropierea de Federaţia Rusă prin politica economică, prin a primi gaz mai ieftin. Aici este vorba despre Blocul Patriotic şi desigur proiecte pseudo-europene, care au o politică deschisă de aderare la UE, dar în realitate vedem cum de fapt au legături dubioase cu actori pro-ruşi. Practic, prin prezentarea a trei viziuni diferite pentru Republica Moldova, în spatele acestor proiecte este un singur om care coordonează. Rusia şi-a pus ouăle în diferite coşuri pentru a reprezenta cât mai multe bazine electorale, cât mai multe medii sociale, minorităţi care vorbesc limba rusă pentru ca tocmai să obţină un scor cât mai mare şi pentru ca Federaţia Rusă să reuşească să obţină o majoritate în Parlamentul de la Chişinău şi desigur, în cazul în care nu reuşeşte să organizeze destabilizări exact dupa 28 septembrie.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰